In setul celor 32 de masuri anticriza propuse de Guvern se regasesc masuri care deja exista, precum „scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor aflate in banci" sau „utilizarea instrumentelor si scrisorilor bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor".
Impozitul de 16% pentru dobanzile din depozite nu mai exista de la 1 ianuarie 2009, iar scrisorile bancare se pot folosi in prezent drept garantie bancara.
Extinderea programului Rabla pentru persoane juridice de la 1 septembrie 2009 este deja publicata intr-un Ordin al Ministrului, iar emisiunea de eurobonduri este deja in procedura de pregatire.
Multe masuri din setul anticriza sunt formulate foarte vag, utilizand cuvinte precum „promovarea", „analiza posibilitatilor", „studierea posibilitatilor", „dezvoltarea".
Printre masurile propuse acum de Guvern apare din nou „scutirea de impozit pe profitul reinvestit", promisiune mai veche, a carei neindeplinire declanseaza reactii dure din partea oamenilor de afaceri intervievati de ZF.
„Cred ca acest Guvern nu are nicio capacitate de a gasi vreo solutie. Dupa atatea luni in care mediul privat a trebui sa ia masuri, sa le aplice, Guvernul inca nu face nimic. Cred clar ca acest Guvern se taraste doar pentru alegerile prezidentiale. Vorbim de masuri pe care azi le aplicam, maine le stergem, ba anulam pensiile nesimtite, ba nu le mai anulam. Nu a fost nicio coerenta, seriozitate sau responsabilitate. Guvernul cu cea mai proasta prestatie s-a nimerit intr-o perioada de criza. Si o spun intai ca cetatean, apoi ca om de afaceri, care raspunde in fata a 500 de angajati", spune Maria Grapini, presedintele producatorului de textile si confectii Pasmatex din Timisoara.
Printre masurile implementate, reapare in discutie impozitul minim. „Eliminarea impozitului minim de la 1 ianuarie si inlocuirea acestuia cu un impozit forfetar pentru activitatile unde evaziunea fiscala este greu de evaluat, in special in zona restaurantelor si a activitatilor conexe" este una din cele 32 de masuri anticriza nou propuse de Guvern.
„Este un circ penibil. 37 sau 32 de masuri anticriza, cand ei nu pot sa implementeze una. Sunt polologhii. Nimic concret", spune un academician care a preferat sa-si pastreze anonimatul.
Una din masurile din setul anticriza este „studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii inclusiv prin includerea participatiilor statului prin care se asigura finantare de proiecte de importanta nationala", care pe langa faptul ca este formulata foarte vag, a fost propusa de oamenii de afaceri inca din perioada 2000-2004.
„Am propus infiintarea unui fond de investitii la care sa participe atat mediul privat, cat si statul inca de pe vremea guvernarii Nastase. Important este sa vedem ca lucrurile se intampla. Proba competentei Guvernului va fi ca lucrurile sa se intample intr-un termen de sase luni", spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), care a precizat ca venirea cu un nou set de masuri anticriza „reflecta o mare problema de definire a prioritatilor", dar ca sunt bune si acestea, chiar si in al 12-lea ceas, daca s-ar pune in practica.
In orice caz, Pogonaru apreciaza ca unele masuri nu sunt tardive. „De exemplu, sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii nu este in niciun caz tardiva, pentru ca pana acum degeaba implementai masuri de stimulare a exportatorilor daca pietele din Vest erau blocate."
Cu ce vine Guvernul dupa opt luni de criza
Ministrii care conduc ministere economice (Constantin Nita - PSD, Gheorghe Pogea - PD-L si Adriean Videanu - PD-L) nu au putut fi contactati ieri de ZF pentru a explica argumentele care au stat la baza acestor masuri si cu ce bani vor fi finantate.
Masuri pentru stimularea economiei
- Scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri, avand in vedere sustinerea acestora pentru plata datoriilor si pentru investitii
- Sustinerea productiei pentru export, prin garantii si contragarantii
- Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor
- Scutirea de impozit a profitului reinvestit in economia reala
- Folosirea clauzelor de contract pe comertul de tip off-set pentru realizarea de investitii, in special pentru zona industriei agro-alimentare
- Instituirea unui plafon lunar de 1.000 de lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani
- Utilizarea instrumentelor si scrisorilor bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile in domeniul constructiilor
- Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, inclusiv electrificare si dezvoltarea rurala, si continuarea programului de tip 322 din fonduri europene (pentru renovarea si dezvoltarea satelor -n.r.)
- Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii inclusiv prin includerea participatiilor statului prin care se asigura finantare de proiecte de importanta nationala.
Masurile pentru cresterea competitivitatii
- Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole incepand cu 1 ian. 2010
- Extinderea „Rabla" pentru persoane juridice din sept. 2009
- Majorarea capitalului social al fondului de garantare a creditului rural
- Modificarea Legii investitiilor prin scaderea plafonului de aplicare a stimulentelor fiscale pentru investitii directe de la 50 mil. euro la 10 mil. euro.
- Infiintarea unui program national pentru drumuri judetene, pentru a produce efecte multiplicatoare la nivelul economiei.
Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare si cresterea lichiditatilor in sectorul bancar
- Eliminarea impozitului minim de la 1 ianuarie si inlocuirea acestuia cu un impozit forfetar pentru activitatile unde evaziunea este greu de evaluat, in special in zona restaurantelor si a activitatilor conexe
- Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor aflate in banci la persoane fizice
- O emisiune de eurobonduri, facuta de statul roman, in toamna, prin intermediul Finantelor, urmand sa fie dirijati exclusiv catre investitii cei 500 mil. euro
- Majorarea redeventelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
