Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN), cunoscut până cum mai cu seamă pentru implicarea sa în programe precum Prima casă sau Start-up Nation şi condus, mai mereu, de persoane apropiate centrelor de putere politică, a devenit un punct nodal al încercatei economii a României.
În urma deciziei guvernului de a sprijini economia în faţa crizei, prin acordarea de credite pentru IMM-uri, cu dobândă subvenţionată, plafonul de garantare al FNGCIMM SA-IFN a crescut puternic, iar instituţia poate acoperi noi garanţii de 5 mld. lei, cu posibilitatea extinderii plafonului de garantare la 10 mld. lei şi apoi la 15 mld. lei (dacă este nevoie), după cum a explicat premierul Ludovic Orban.
Potrivit noilor norme, pentru împrumuturile cu dobândă subvenţionată, garanţia asigurată de stat s-a mărit de la 50% la maximum 80% din valoarea finanţării pentru credite pentru realizarea de investiţii. (90% este garanţia pentru microîntreprinderi sau întreprindere mică, pentru credite în valoare maximă de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici.) Valoarea maximă a finanţărilor garantate de stat pentru un beneficiar este de 10 milioane lei.
Dacă lucrurile merg bine, mii de companii vor beneficia de credite cu dobânzi subvenţionate, până la suma de 15 miliarde de lei, adică peste 3 mld. euro. Regula de până mai acum o lună era că garanţia Fondului se poate acorda numai la solicitarea băncii (sunt 26 de bănci în programul de garantare pentru IMM-uri). Clientul IMM adresa băncii cererea de credit, în care preciza că, pentru garantarea creditului, doreşte completarea garanţiilor personale cu garanţia Fondului, iar banca solicita acordarea garanţiei. Desigur că se negociau valoarea şi modul de plată al comisionului de garantare, calculul şi modalitatea de plată a garanţiei acordate. Acum că statul este cel care subvenţionează dobânda, rolul FNGCIMM SA-IFN trece dincolo de simplu garant.
Actualmente instituţia este condusă, din poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie, de Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice.
Păun este consilier de încredere al premierului liberal Ludovic Orban, cu mult înainte ca acesta să ajungă şef al guvernului.
Din consiliul de administraţie mai fac parte Ovidiu Silaghi, om politic, fost ministru liberal al IMM-urilor în guvernul Tăriceanu (Silaghi a trecut acum la ALDE) şi, pentru scurtă vreme, ministru al transporturilor în guvernul Ponta.
De asemenea, membru al consiliului mai este Florin Jianu (preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România şi ministru pentru IMM-uri - 2014) şi Doru - Petru Dudaş. Director general este Dumitru Nancu, fost consilier al lui Ovidiu Silaghi.
