Eveniment

Cinci profiluri de antreprenori, inovatori şi cercetători care s-ar potrivi pentru funcţia de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării

Cinci profiluri de antreprenori, inovatori şi...

Autor: Ramona Cornea

18.01.2022, 08:22 383

Andrei Pitiş, antreprenor implicat în dezvoltarea de industriei de IT din România, Răzvan Rughiniş, profesor universitar şi cofondator al Innovation Labs, Cornel Amariei, tânărul antreprenor cunoscut pentru inventarea unui sistem de asistenţă pentru nevăzători, Octavian Buiu, un cercetător cu zeci de ani de experienţă în România şi în străinătate şi Mircea Tudor, fondatorul unei companii ce a câştigat două mari premii la Salonul de Invenţii de la Geneva sunt cinci dintre numele cu experienţa potrivită pentru portofoliul de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării.

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digita­lizării a rămas fără ministru după ce Flo­rin Roman şi-a dat demisia la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, în urma unei anchete a jurnaliştilor Libertatea ce dezvăluit că a minţit în CV în legătură cu studiile sale şi a plagiat lucrarea de masterat. 

Cercetătorii, cei care fac parte din comunitatea celor pe care i-ar reprezenta viitorul ministru, au spus anterior pentru ZF că un candidat ideal pentru poziţia lăsată liberă de Florin Roman ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare şi să aibă o experienţă îndelungată în acest sector.

Norica Nichita, cercetător, director adjunct al Institutului de Biochimie al Academiei Române, membru CNCS  (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice), spunea pentru ZF că că un candidat ideal ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare, ideal, să provină din interiorul său, precum şi politicile în cercetare ale Comisiei Europene. În plus, ea spunea că ar trebui să aibă experienţă de management în dezvoltarea şi gestionarea proiectelor de cercetare, în elaborare de politici de cercetare, în coordonarea de departamente/institute de cercetare.

De aceeaşi părere este şi Marian-Gabriel Hâncean, cercetător şi cadru didactic universitar în cadrul Facultăţii de Socio­logie si Asistenţă Socială a Univer­sităţii din Bucureşti. Hâncean crede că un candidat ideal pentru această poziţie ar trebui să ştie să gestioneze resurse în proiecte de cercetare, să atragă resurse finan­ciare din străinătate pentru sistemul de cercetare naţional, să ştie să negocieze la nivelul Comisiei Europene o creştere a sumelor pe care UE le pune la dispoziţie cercetătorilor din România pentru proiecte de cercetare.

Astfel, pe baza acestor recomandări, Ziarul Financiar a venit cu cinci propuneri de candidaţi ideali pentru portofoliul de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării.

Un astfel de candidat ar fi Andrei Pitiş, antreprenor şi investitor în tehnologie. Andrei Pitiş este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori în tehnologie de pe piaţa locală, cu mai mult de 20 de ani de experienţă în industria de software locală şi internaţională. Pitiş a fost implicat din mai multe puncte de vedere în dezvoltarea industriei locale de IT: este cofondator al Innovation Labs - primul program de preaccelerare pentru start-up-uri tech din România; a lansat în 2014 Vector Watch - un proiect prin care a creat un ceas inteligent competitiv la nivel global şi deţine un vehicul de investiţii cu zeci de investiţii în diferite start-up-uri locale tech, Simple Capital. Andrei Pitiş este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

Un alt candidat pentru poziţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării este Răzvan Rughiniş, profesor universitar şi cofondator al Innovation Labs.  Răzvan Rughiniş este profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi cofondator al Asociaţiei Tech Lounge. Cercetările şi cursurile sale sunt specializate în problematica reţelelor de calculatoare, industriei de gaming şi internet of things.

Alături de Andrei Pitiş, Răzvan Rughi­niş este şi coordonator al programului de accelerare şi mentorat pentru tinerii antreprenori Innovation Labs, organizat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara. În cele nouă ediţii, programul Innovation Labs a reunit peste 395 de echipe şi mai mult de 3.300 de participanţi.

Cornel Amariei, tânărul antreprenor cunoscut pentru inventarea ochelarilor .lumen, un sistem de asistenţă pentru nevăzători, este un alt nume potrivit pentru funcţia de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării.

Amariei a fost inclus în Top „30 Under 30” din Europa, realizat de revista Forbes, iar programul Global Business Hall of Fame, care prezintă antreprenori de top şi lideri din toată lumea ale căror invenţii pot aduce schimbări importante în viaţa noastră, l-a nominalizat printre cei cinci finalişti ai anului 2021. De asemenea, Cornel Amariei a fost şi liderul departamentului de inovare din cadrul companiei Continental, timp de patru ani. Inventatorul este licenţiat în inginerie electrică şi informatică, specializare obţinută în cadrul Jacobs University din Bremen.

Un alt nume pentru conducerea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării ar putea fi Octavian Buiu, cercetător care a lucrat timp de zece ani în cadrul departamentului de cercetare al companiei industriale Honeywell. Octavian Buiu este absolvent al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu un doctorat în Fizică atomică şi moleculară, obţinut de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

 Între 1987 şi 1997, a fost cercetător la Institutul de Cercetare pentru Dispozitive Electronice şi Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Microtehnologie din Bucureşti. Între 1997 şi 2000, a fost cercetător în Marea Britanie.

Un alt candidat pentru funcţia de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării este Mircea Tudor, fondatorul MB Telecom, o companie ce a câştigat două mari premii la Salonul de Invenţii de la Geneva.

Primul mare premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva a fost obţinut în 2009, pentru un sistem de radiografiere cu raze gama a camioanelor, iar al doilea a fost obţinut patru ani mai târziu, pentru un sistem de scanare al avioanelor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO