Caută doar în titlu
Vezi galeria foto
(10 poze)
Eveniment

Cele şase evenimente care au marcat săptămâna: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează. Creditele pentru populaţie au întrecut creditele pentru companii. Metro România are un nou executiv. Numărul restanţierilor băncilor a crescut cu peste 35.000 de persoane în numai cinci luni, „Legea lui 51%“ a fost promulgată. Ionuţ Mişa, ANAF: „Am identificat un miliard de euro

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

 
Efectele migraţiei externe se văd în migraţia internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiştii şi pensionarii se duc la ţară
 

Peste 100.000 de români se mută de la oraş la sat în fiecare an, iar din rural către urban vin cu 27% mai puţini. 
Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul ora­şelor şi crizele economice accen­tuează un trend în­ceput în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri sau să-şi construiască case la ţară.

Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlo­cuieşte, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraş dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil şi alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din auto­consum.

Aproximativ 107.000 de locuitori români s-au mutat de la oraşe la sate în 2015, în timp ce mai puţin de 78.000 de oameni au plecat de la sate la oraşe, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Spre comparaţie, în 1990 numărul românilor care plecau de la oraşe la sate era de patru ori mai mic, în timp ce migraţia rural-urban era de şapte ori mai mare. Cum se explică această situaţie?

„Dacă ne uităm la demografia celor două medii de rezidenţă, vedem că din zona rurală forţa de muncă a migrat în mare parte în străinătate în primul rând din motive economice, iar acest lucru a condus la o diminuare a potenţialului migraţiei de la rural la urban pe plan intern. Oamenii din mediul rural care au migrat au preferat să-şi maximizeze şansele mergând în exteriorul ţării decât să emi­greze într-un oraş din România“, a explicat prof. univ. dr. Mo­nica Roman, de la Departamentul de Statistică şi Econo­me­trie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Pe de altă parte, a mai spus ea, are loc o migraţie de la urban către rural în principal din două motive: primul motiv, care este valabil pentru toate grupele de vârstă, ar fi dezvoltarea unui mediu rezidenţial periurban, respectiv acele cartiere rezidenţiale care nu sunt administrativ în zona urbană, dar care au toate carcateristicile urbanului. Al doilea motiv este că are loc o migraţie din urban spre rural în rândul populaţiei vârstnice, al pensionarilor, care preferă să se retragă în zona rurală, unde au un trai mai accesibil financiar, în concordanţă cu veniturile lor.

Profesorul Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române şi director în cadrul Institutului de Economie Naţională, spune că pensionarii de la oraş se duc la ţară pentru că sunt mai mici cheltuielile de întreţinere şi confortul este mai mare.

„Pe de altă parte, sunt mulţi locuitori din oraş care îşi fac locuinţe de vară sau de vacanţă în mediul rural, ceea ce are un impact în creşterea gradului de ocupare în mediul rural, pentru că de regulă cei care îşi fac aceste locuinţe plătesc pe cineva care să le îngrijească locuinţele cât sunt plecaţi. În plus, se extind mult centrele urbane şi mulţi preferă să îşi facă locuinţe în preurban“, a mai spus Gheorghe Zaman.

Iar adesea pe lângă locuinţele din rural construite de cei care lucrează în oraşe se mai dezvoltă şi mici afaceri sau ferme pentru autoconsum. În această categorie intră şi Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, grupul care controlează producătorul de materiale de construcţii Megaprofil, care şi-a deschis în urmă cu trei ani o microfermă situată la 60 de kilometri de Bucureşti.

„Am început microferma ca un hobby, iar astăzi tot ce mâncăm în casă, legume, ouă, lapte sau porc de Crăciun, consumăm numai de acolo. Acum trei ani m-am dus să cumpăr un hectar de pământ, acum avem 10 hectare şi mai lucrăm şi pământul altora. Nu sunt singurul care a făcut asta, sunt foarte mulţi oameni din multinaţionale care observă nişte trenduri şi care au ca prim reflex să se uite cu atenţie la posibilităţile din mediul rural“, a explicat Adrian Porfir, care a spus că şi-ar dori să se mute acolo, dar că nu doreşte soţia, aşa că pentru weekend şi vacanţe familia sa are un „al doilea punct de lucru“. „Dezvoltăm ceva care încet-încet s-ar putea transforma într-un business, pentru că acolo sunt oameni care au nevoie de job. Eu am doi angajaţi care lucrează la microfermă, pentru că activitatea mea din oraş poate să subvenţioneze puţin activitatea de acolo, întrucât o microfermă nu face bani într-o primă fază“, a mai spus Porfir.

Fenomenul migraţiei de la oraşe la sate în rândul populaţiei a cunoscut o amploare mai mare odată cu apariţia crizei economice din 1997-1998 (când leul s-a devalorizat puternic, iar Rusia a fost în criză).

Acest fenomen a conturat două tendinţe migraţioniste semnificative: pe de-o parte, oamenii au început să plece la muncă în străinătate, iar pe de altă parte, mulţi s-au mutat la sate pentru că viaţa de la oraş era prea scumpă. Astfel, 1997 a fost primul an în care numărul orăşenilor mutaţi la sate (peste 81.000) a fost mai mare decât cel al persoanelor care s-au mutat de la sate în oraşe (circa 68.500), arată statisticile.

„Migraţia internă în România este redusă în comparaţie cu alte state: românii sunt mai puţin mobili intern, de aceea efectele economice ale acestui tip de mobilitate asupra pieţei muncii sunt? încă modeste.? Oamenii sunt acum liberi să-şi caute cele mai avantajoase? modalităţi de a lucra şi de a locui şi dacă există posibilitatea unui loc de muncă în oraş, mulţi preferă naveta ?ca o modalitate avantajoasă de a-şi maximiza veniturile“, a mai spus Monica Roman.

Totuşi, a adăugat ea, este foarte greu de anticipat care va fi dinamica viitoare a acestor fluxuri de migraţie pe medii de rezidenţă pentru că ele depind de o mulţime de variabile, de la contextul naţional la cel internaţional.

„De exemplu, există inclusiv posibilitatea unei migraţii externe de revenire? şi deja românii din Marea Britanie se gândesc la ?ce strategii să adopte? în condiţiile post Brexit. ?Ar fi greu de anticipat care vor fi, pe termen lung, peste 20 de ani, evoluţiile viitoare, dar? nu aş  presupune? schimbări majore sau? inversarea fluxurilor migratorii interne?, ci poate o diminuare a intensităţii acestora?“, a mai spus Monica Roman.

Pe de altă parte, profesorul Gheorghe Zaman consideră că în următorii 20 de ani tendinţa migraţiei de la oraşe la sate se va intensifica.

„Acest lucru se va întâmpla datorită faptului că atrage mai mult confortul ambiental şi confortul natural de la sate în detrimentul marilor aglomeraţii care presupun mai mult zgomot, mai mult stres, mai multă poluare. Nu aş putea spune că va avea proporţii foarte mari, dar oricum e pe o evoluţie ascendantă. Am observat totodată că există tendinţa, atât la oraş, dar mai ales la sat, ca oamenii să-şi asigure un minimum de alimente organice, bio“, a mai spus Gheorghe Zaman.

Iar această tendinţă a oamenilor spre cultivarea plantelor şi spre creşterea animalelor este mai puternic dezvoltată în alte state.  

„Când am stat de vorbă cu un furnizor din Suedia care se ocupa de silozuri, acesta îmi spunea că, la ei, majoritatea oamenilor au o mică fermă la ţară de care se ocupă sau au nişte angajaţi care se ocupă de asta. La ce se aude la ora actuală legat de originea cancerului, când toată lumea indică ca posibilă sursă mâncarea industralziată, e normal ca oamenii să încline spre opţiunea de mâncare sănătoasă“, a mai spus Adrian Porfir de la Megaprofil.

Circa 46% din populaţia României locuieşte în mediul rural, procent apropiat de media globală de 46,1%, potrivit datelor Băncii Mondiale. 

 

Credite noi de 12,4 mld. lei pentru populaţie şi de 9,3 mld. lei pentru companii în cinci luni. Producţia de credite pentru populaţie a întrecut producţia de credite pentru companii

Pentru prima dată în istorie, producţia de credite – creditele noi – pentru populaţie este mai mare decât cea de credite pentru companii. După ce s-au fript cu insolvenţe de miliarde de euro, băncile preferă persoanele fizice, mai puţin riscante. 

Bancherii au vândut în primele cinci luni cre­dite noi de 9,3 mi­liarde de lei com­paniilor, în scădere cu 4% faţă de acelaşi interval din 2015, în timp ce vânzările de împrumuturi pentru populaţie au urcat cu 47%, la 12,4 mi­liarde de lei, potrivit datelor BNR.

Este pentru prima dată când creditele pentru populaţie le depăşesc pe cele ale băncilor. Creditarea cor­porate a îngheţat practic în ultimii ani şi chiar şi la dobânzi aflate la minime istorice. La finele lunii mai, dobânda medie pentru credite în lei către companii era de 4%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale faţă de mai 2015, în timp ce dobânda medie pe retail s-a diminuat cu 0,3 puncte procentuale la 6,6% pe an. În ambele cazuri este vorba de minime istorice.

Creditele acordate populaţiei au depăşit în S2 din 2015, cu 14,1 mld. lei, valoarea acordată în semestrul II din 2007. În schimb creditele noi pentru com­panii sunt la jumătate faţă de va­loarea din anii 2007-2008, de dinainte de criză. În S1 2009, volumul de credite noi pentru populaţie a scăzut cu 70% faţă de S2 2008, până la 3 mld lei. Creş­terea puternică a creditării pentru po­pulaţie a început din nou în 2013, conti­nuând cu 20-30% semestru la semestru. 

 

Metro anunţă un nou expat la conducerea operaţiunilor locale

Grupul german Metro, prezent pe piaţa locală cu 30 de magazine pe formatul cash&carry, l-a numit pe Roland Ruffing la conducerea operaţiunilor locale de peste 1 mld. euro. Acesta înlocuieşte un nou expat, pe Gilles Roudy, care a plecat după doar doi ani şi jumătate de mandat.

Noul executiv şi-a preluat funcţia din 11 iulie 2016, potrivit anunţului companiei.

„Metro România îşi va continua creşterea sustenabilă şi îşi va consolida poziţia pe piaţă, prin abordări mai concentrate pe clienţi, precum şi prin intermediul inovaţiilor", a declarat Ruffing.

Executivul lucrează din 2004 în cadrul Metro, când a fost angajat ca director financiar al operaţiunilor din polonia. Apoi, a preluat o funcţie similară în Cehia şi Slovacia.

În noiembrie 2010, a fost numit Chief Executive Officer Metro Cash & Carry Ungaria şi a fost promovat chief financial officer Metro Cash & Carry, în noiembrie 2013. În august anul trecut Roland Ruffing a devenit membru operating board al Metro Cash & Carry.

Semnal de alarmă. Numărul restanţierilor băncilor a crescut cu peste 35.000 de persoane în numai cinci luni. Doar în mai 10.000 de români au rămas în urmă cu plata ratelor, ducând numărul restanţierilor la vârful ultimilor trei ani

Primele cinci luni din an nu au adus veşti bune pentru bancheri la capitolul nu­măr de restanţeri, în condiţiile în ca­re numărul persoa­nelor fizice cu res­tan­­ţe mai mari de 30 de zile s-a apropiat de 740.000 în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, po­­trivit da­telor BNR. Astfel, numărul per­soa­ne­lor rămase în urmă cu plata ratelor a cres­­­cut cu aproximativ 6% în pri­mele cinci luni ale anului. Spre com­paraţie, în intervalul ianuarie - mai de anul tre­cut numărul restanţierilor era în scă­dere.

Creşterea numărului restanţierilor pare o situaţie paradoxală, având în vedere că în ultimul an economia românească a crescut, la fel ca şi nivelul salariilor, iar costul finanţării s-a redus, dobânzile ajungând chiar la minime istorice.  „Nu cred că există o explicaţie pe fundamente a creşterii numărului de restanţieri, în condiţiile în care economia a mers bine, somajul a rămas constant, veniturile au crescut semnificativ. Creşterea poate să aibă legătură şi cu noile legi sau discuţii pe tema altor modificări legislative, care să îi fi determinat pe debitori să se gândească că ar putea scăpa de credit şi de aceea au decis să amâne plata. Iniţiativele legislative din ultima perioadă încurajează un astfel de comportament“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia. În ultima perioadă de timp s-a înmulţit numărul iniţiativelor legis­lative care îşi propun să ajute debitorii încăr­caţi de presiunea cursului de schimb (cum sunt cei cu credite în franci elveţieni) sau pe cei care au cum­părat imobile precriză, iar în prezent plătesc rate la bancă pentru o locuinţă cu un preţ majorat şi de câteva ori (darea în plată).

Lunile martie şi mai din 2016 s-au dovedit a fi cele mai problematice pentru bancheri, în contextul în care în aceste perioade peste 10.000 de români s-au adăugat la lista restanţierilor.

De regulă lunile de vară aduc o creş­tere a numărului de restanţieri la bănci, creş­terea în lunile de vară fiind pusă pe seama faptului că unii români preferă să plece în vacanţă şi să amâne plata ratelor.

În aceste condiţii este de aşteptat ca numărul românilor cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci să crească şi în lunii viitoare.

Dacă numărul restanţierior a crescut semnificativ în ultimul an, valoarea restanţelor a rămas constantă. Restanţele însumau aproape 11,5 miliarde de lei la finalul lunii mai a acestui an (2,6 mld. euro), cu doar 1% peste nivelul din mai 2015.

Nu doar numărul de clienţi cu restanţe a crescut în utlimul an, ci şi numărul total de clienţi. Potrivit datelor BNR, numărul clienţilor care au credite mai mari de 20.000 de lei (4.500 euro) a ajuns la aproape 926.000 în luna mai, ceea ce înseamnă că aproximativ 73.000 de români au trecut pragul sucursalelor bancare şi au primit avizul favorabil pentru finanţare din parte băncilor în utlimul an. 

 

„Legea lui 51%“ a fost promulgată de Iohannis într-un cor de proteste al supermarketurilor

Legea interzice retailerilor să încaseze de la furnizor taxe şi servicii şi impune termene de plată ale comerciantului către furnizor foarte strânse. 


 

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care obligă hipermarketurile ca 51% din produsele agroalimentare expuse la raft să provină „din lanţul scurt alimentar“.

Astfel, conform definiţiei „lanţului scurt alimentarâ, carnea, legumele, fructele, mierea, ouăle şi produsele lactate urmează să fie achiziţionate de către retaileri printr-un „lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dez­voltare economică locală“, ceea ce nu îngrădeşte libertatea supermarke­turilor de a cumpăra produse agroali­men­tare din ţările din proximitatea României.

„Este un moment important pentru o egalizare de şanse între producătorii români şi marile lanţuri de magazine, care până acum aveau în mod real o putere mult mai mare de negociere. Chiar dacă legea nu este perfectă, este perfectibilă şi s-ar putea ca în toamnă să genereze anumite amendamente care să ducă la o limpezire şi la o uşurare a aplicării ei“, a declarat pentru ZF Valeriu Steriu, vicepreşedintele Comi­siei pentru agricultură din Camera Deputaţilor. Nu de aceeaşi părere sunt însă marii retaileri, care susţin că avem de a face de fapt cu o îngrădire a dreptului de a alege.

Legea supermarketurilor interzice retailerilor să încaseze de la furnizor taxe şi servicii şi impune ca termenele de plată ale comerciantului către furnizor să nu depăşească mai mult de 30 de zile, iar în cazul produselor proaspete nu mai mult de 7 zile.

„Fermierii români din zona de fructe, legume, lactate sau carne vor putea avea acces mai ieftin prin eliminarea taxelor de raft. Există prevederi şi pentru eliminarea taxelor de raft în lege, care în mod normal ar trebui să scadă preţurile către consumatori“, a explicat Valeriu Steriu.

Reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) consideră că această lege restrânge libertatea consumatorilor români de a alege cele mai bune produse la preţuri competitive. Potrivit acestora, marii retaileri sunt obligaţi să-şi reanalizeze politicile comerciale, să re­ne­gocieze contracte în mijlocul des­făşurării acestora, să renunţe la facilităţi şi servicii oferite pentru promovarea pro­duselor locale, inclusiv cele româneşti, şi să se orienteze pentru a găsi modalităţi de a susţine un flux financiar imens.

„Nu preţul cel mai mic sau varietatea de produse va fi principalul criteriu după care se va orienta  comerciantului, ci termenii legii, ca dacă nu respecţi legea te închide. Preţul va deveni secundar. Va conta doar să ai cash flow ca să plăteşti termenul de plată, să nu ceri taxe şi servicii, ca deexemplu să nu mai trimiţi camionul la producătorul local, că altfel te închide. Producătorul va trebui sa îşi ia camionâ, a declarat pentru ZF George Bădescu, directorul executiv al AMRCR.

Un aspect asupra căruia s-au pus de acordat atât reprezentaţii reţelelor de comerţ modern, cât şi reprezentanţii puterii legislative, este legat de faptul că pe timp de iarnă va fi aproape imposibil  să se asigure necesarul de fructe şi legume provenit din lanţul scurt de aprovizionare, din cauza condiţiilor meteorologice care împiedică cultivarea lor, motiv pentru care legea ar putea suferi unele modificări în lunile următoare.

„În lunile lunile noiembrie, decembrie va fi un deficit de stoc pentru ca fermierii români nu vor putea produce suficiente roşii sau alte legume si în acel moment există  o problema legat de cum vor fi acoperite aceste goluri pe perioada de iarnă. Sper ca până atunci să venim cu un amendament la lege care sa permită importurile pe timp de iarnaâ a spus vicepreşedintele Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor. 

De aceiaşi părere este şi George Bădescu, directorul executiv al AMRCR, şi anume că unele aspecte ale legii sunt inaplicabile. Nu exista iarna produse care să acopere 51% chiar şi de pe lanţul scurt. Iarna nu veţi găsi roşii în toate ţările din Balcaniâ, a precizat el.

Din perspectiva producătorilor agricoli români, această legea este binevenită, deşi şi aceştia îşi pun problema dacă aceasta poate fi aplicată şi cum se vor face verificările, mai ales că deocamdată legea nu are norme de aplicare.

„ Dacă s-ar aplica legea aşa cum e în forma actuală lucrurile ar fi bune, dar e greu de controlat. Spre exemplu, dacă o fabrică primeşte lapte din trei surse diferite, cum poate cineva efectiv verifica dacă laptele este românesc. Stă cineva la pază în fiecare fabrică de producţie din România? Trebuie să vedem dacă practic ne poate folosi „, a spus Şerban Nicuşor,  administrator al companiei din zootehnie şi producţie de lactate Agroserv Mariuţa.

Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) consideră că legea supermarketurile nu va atinge scopul urmărit de iniţiatorii ei, şi anume de a încuraja producătorii agricoli români, din moment ce în lege nu apare cuvântul „produs românescâ, ci produs „provenit din lanţul scurt alimentarâ care permite retailerilor să cumpere şi din alte ţări.

„S-a dat o lege fără un studiu de impact. Nu ar fi prima. Vom vede efectele pe pielea noastră a tuturor. Nu  s-a ţinut cont de nici un punct de vedere in Comisa de Agricultură. Degeaba mai plângi mortul, când l-ai îngropat. Cum  să renegociază 30.000 de contract în trei zile?  În 3 zile nu poţi nici sa le printezi. Cine va aplica această lege? Cine o va controlă? Scopul iniţiatorilor acestei legi nu a fost atins, totul s-a transformat într-o bulă politica care numai încurcăâ, a spus el.

Legea supermarketurilor se aplică operatorilor economici care au o cifră de afaceri mai mare de 2 milioane de euro. Nerespectare legii se sancţionează cu amenzi între 100.000 lei şi 150.000 lei, iar în caz de abatere repetată se poate suspenda activitatea pentru o perioadă de până la 6 luni.

Ionuţ Mişa, ANAF: „Am identificat un miliard de euro scos din ţară prin preţuri de transfer“. Exportul de profit se face prin achiziţii supraevaluate, prin pachete salariale nejustificate şi chiar prin onorarii de milioane de euro pentru avocaţi şi consultanţi
„Până acum transfer pricing-ul era un teren virgin. Nu poţi să ai 4-5 ani exact o rată de profit de 1,9%-2%, de ce nu ţii atunci banii la bancă?“, a spus înaltul oficial ANAF ieri la ZF Live.

„Am făcut 14 controale pe dosare preţuri de transfer în primele şase luni. Am adus 44 milioane de lei la buget de la o companie de retail care făcea achiziţii de la afiliaţi la un preţ mult mai mare decât preţul pieţei sau plătea pachete salariale de o anumită valoare nejus­tificată“, a spus ieri la ZF Live Ionuţ Mişa, şeful Direcţiei Mari Contribuabili din cadrul Agenţiei Na­ţionale de Admi­nistrare Fiscală (ANAF).

Direcţia Mari Contribuabili acoperă activitatea a circa 1.500 de mari companii din toată ţara, care au pondere de circa 50% în totalul veniturilor totale la bugetul consolidat al statului, care s-au ridicat în total anul trecut la circa 233 de miliarde de lei (52 mld. euro).

„Avem o analiză pe transfer pricing făcută la nivelul Direcţiei Generale Mari Contribuabili la sfârşitul lui 2014, iar din analiza pe care am identificat-o atunci privind sumele suplimentare  am ajuns la o sumă suplimentară de un miliard de euro numai pe marii contribuabili. Atunci însă erau 2.400 de companii acoperite de Direcţie“, a explicat Mişa.

„Avem companii care de 4-5 ani de zile au rata profitului între 1,9% şi 2%. Lucru care este evident destul de supărător pentru că este foarte puţin probabil ca cineva să gândească un anumit business şi să reuşească să îl facă la acelaşi nivel constant astfel încât rata profitului să fie în permanenţă aceeaşi. Este foarte mic, nu ar mai justifica o afacere în sine. Mai ales o afacere mare, de anvergură în România. Ar fi mult mai simplu ca respectiva companie să depună banii la bancă sau la un fond de investiţii şi să obţină un randament financiar mult mai bun şi mult mai justificat.“

Oficialul ANAF a mai spus că în principal companiile scot bani din România prin plăţi suprevaluate de bunuri şi servicii, apoi prin plăţi/bonusuri pentru management dar şi prin plăţi de milioane de euro pentru firme de avocatură sau chiar de consultanţă fiscală, care teoretic ar trebui doar să găsească căile legale de micşorare a bazei de impunere.

„Am avut un caz al unei companii din top 10 cifră de afaceri din România care scotea banii prin salarii nejus­tificate. După ce le-am arătat raportul, au plătit la buget a doua zi 27  milioane de lei cu tot cu penalităţi de întârziere şi accesorii. E o practică foar­te des întâlnită”, a explicat Mişa.

El spune că până în 2013  ANAF-ul nu a urmărit aproape deloc această zonă.

„A fost un teren destul de virgin până acum zona de transfer pricing. Au fost foarte multe companii care au realizat export de profit foarte mare pe care îl identificam pe baza noilor criterii de risc si pe baza noilor tehnici îmbunătăţite de analiză de risc”.

După ce a început să se pună în vedere companiilor abuzurile făcute pentru scăderea masei impozabile, au început să apară şi banii. „Între timp s-au mai stabilit sume destul de con­sistente: 700 milioane de lei (150 mili­oane de euro) sume stabilite de plată strict pe dosarul preţurilor de transfer”, a spus oficialul ANAF.

„Se scot banii din ţară prin onorarii pentru avocaţi, prin companii de avocatură locale şi internaţionale, inclusiv şi în zona consultanţilor fiscali există astfel de derapaje”.

„Vă dau un exemplu din zona juridică – când ai un buget extern de consistent pentru jurişti care acoperă toate domeniile juridice şi ai şi un buget mare, nu mai găseşti justificat de ce mai să mai plăteşti o firmă de avocatură pe care să o plăteşti cu milioane de euro pentru analiza sistemului juridic din România”.

Reprezentantul ANAF a mai spus că se au în atenţie companiile cu pierderi mari. „Avem multinaţionale care de 4-5 ani au între 1,9 şi 2% rata profitului, lucru care evident este destul de supărător dintr-un anumit punct de vedere pentru că este foarte puţin probabil ca cineva să facă şi să gândească un anumit business astfel încât să obţină această marjă. Am avut un astfel de contribuabil într-o acţiune de control şi probabil că o să reintre într-o altă acţiune. O astfel de rată a profitului atât de redusă nu ar mai justifica o afacere în sine, ar fi mult mai simplu ca firma respectivă să ţină banii la bancă sau într-un fond de investiţii. Asta este realitatea, trebuie spusă”, a mai spus Mişa.

La nivelul marilor contribuabili pe categorii de venit, structura ponderii încasărilor în totalul bugetului a suferit nişte modificări crescând ponderea încasarilor din accize în totalul încasărilor generale. La nivelul impozitului pe venit a avut loc o mică modificare la TVA. „Suntem în trendul general, cu un grad de conformare la plată superior mediei ANAF datorită faptului că administrăm contribuabili mult mai instruiţi, pregătiţi din punctul de vedere al pregătirii fiscale.”

Mişa a spus că încasările din TVA sunt la 35%-36% la nivelul încasărilor în totalul încasărilor pe care le realizează. „Suntem într-o evoluţie pozitivă, suntem la o diferenţă de 2 procente creştere valoare nominală la 5 luni faţă de anul trecut.”

Cea mai mare evaziune este în industria IT şi a electronicelor. Aceste domenii sunt o zonă fierbinte şi sensibilă, dar şi zona de oil and gas poate genera multe aspecte noi.

Ce se întâmplă în IT?

„Sunt cunoscute situaţiile în care Google negociază cu diverse ţări din Uniunea Europeană. Nu avem posibilitatea legislativă pentru a realiza astfel de negocieri. Google nu este selectat ca şi mare contribuabil, probabil a fost o eroare de selecţie la momentul respectiv sau nu au fost luate în considerare anumtie aspect”.

Modificarea declaraţiei 394 (care presupune declararea facturilor către ANAF) ţine de Ministerul de Finanţe şi de cadrul legislativ, noi aplicam cadul legislativ, nu suntem decât uneori furnizori de idei şi identificăm problemele pe care le avem în relaţia cu agenţii economici şi le transmitem mai departe pentru a îmbunătăţi relaţia cu contribuabilul, a spus Ionuţ Mişa, Şeful Direcţiei Mari Contribuabili din ANAF.

Evaziunea este pe toate palierele de la mici contribuabili, mijlocii până la mari contribuabili, dar important este să încercăm să combatem acest fenomen fără a-i afecta pe contribuabilii oneşti şi cinstiţi care doresc să îşi desfăşoare activitatea într-un mod corect, a punctat acesta.

S-au produs nişte modificari legislative, printre care şi asupra declaraţiei 088 care au avut ca scop combaterea evaziunii fiscale în zona TVA.

„Suntem în situaţia în care în declaraţia 088 s-au produs modificări, în sensul că documentele anexate la declaraţie au scazut, erau 11 documente care trebuiau anexate pe vechea legislaţie, acum sunt 4 documente, de asemenea numărul întrebărilor din interiorul întrebărilor a scăzut de la 20 la 13”, a afirmat Ionuţ Mişa.

Reducerea impozitului pe dividende a majorat încasările. „Anul acesta impozitul pe dividende este 5%. Există sume estimate la nivelul impozitului pe dividende 2,3 mld ron, impozitul pe dividente pe tot anul”.

„Anterior, 55% din obligaţiile totale aparţineau companiilor de stat. Astăzi suntem undeva la întârzieri la plată de 50%, e vorba milliarde de euro care pot fi recuperate”.

„Nu vom exercita un control extrem de presant asupra agenţilor economici ci să îi lăsăm să se dezvolte, să facă business, să-şi crească afacerile şi veniturile ulterior la buget să vină de la sine”.

Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili este o direcţie în cadrul ANAF, care administrează 1491 de mari contribuabili selectaţi după mai mai multe criterii. În general sunt contribuabilii mari cu acoperire naţională, companiile multinaţionale, companiile din bănci, asigurări.

Ponderea pe care o aduce Direcţia Generală de Administrarea a Marilor Contribuabili din totalul încasărilor ANAF se situează aproape de 50%.

„S-a dorit o îmbunătăţire a activităţii şi pe baza discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială, suntem în derulare la nivelul ANAF cu un program de dezvoltare şi modernizare al ANAF-ului, în urma acestor direcţii s-au gândit câteva direcţii şi câteva soluţii pentru a creşte gradul de conformare al contribuabililor la plată şi pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor fiscal pe car enoi le oferim contribuabililor. Principala noastră dorinţă şi principalul accent este pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi pe partea de asistenţă şi pe interacţiunea pe care o realizăm în relaţia cu fiecare dintre contribuabili administraţi de noi”.

Mişa afirmă că relaţiile cu contribuabilii se îmbunătăţesc. „În urma discuţiilor pe care le-am avut cu cei de la Banca Mondială şi cu cei de la Fondul Monetar am reuşit să schimbăm modul în care realizăm acţiunile de control. Încercăm să ne implicăm cât mai puţin în viata agenţilor economici, în viaţa lor fiscală, în baza unor analize de risc identificăm zonele care au cea mai mare rată de evaziune atât ca şi domenii de activitate cât şi categorii de impozite şi taxe. Este o prioritate pentru noi şi avem acţiuni în derulare şi pe care urmează să le începem”

 

Ce a mai spus Ionuţ Mişa la ZF Live:

* Încasările din impozitul pe venit sunt duble faţă de încasările din impozitul pe profit. Există acest dezechilibru, important e să vedem care  e motivaţia reală pentru că de multe ori apar idei legate de elemente subiective, trebuie facută o analiză serioasă şi mult mai  pertinentă pentru a vedea de unde provine acest dezechilibru. El cu siguranţă se regăseşte în legislaţie. Cred că legislaţia fiscal şi sistemul de impozitare este cel care va crea un echilibru între cele două categorii.

* Actiunile de control generează sume suplimentare. Cele mai mari încasări la buget vin din comerţ, transport şi energie.

* Am început să generăm controale punctuale pe o anumită categorie de impozit, TVA. Controalele durează mai puţin, o relaţie mai deschisă şi mai prietenească cu contribuabilul, încercăm să realizăm o relaţie deschisă cu acesta din punct de vedere al colaborării între institutia noastră şi el.

* Jocurile de noroc sunt o zonă puternică de evaziune, am generat controale, avem sume suplimentare atrase 140 mil ron de la începutul anului.

* Avem în zona tutunului realizate controale, avem discuţii lunare cu companiile mari, am reuşit să legăm o relaţie mult mai bună şi o comunicare mult mai bună cu ei, asigurandu-le confidenţialitatea toatală a datelor pe care le furnizează.

* Avem operaţiuni de control finalizate şi în zona petrolieră, care s-au finalizat cu sume importante.

* Am avut verificări în portul Constanţa, am stabilit sume de plată mai mari de 100 mil ron la nivelul câte unei singure companii.

* Mai sunt reduceri de fiscalitate care ar trebui realizate gradual în anii următori. Cred că unul dintre elementele cheie este corelat cu modul în care se va întocmi bugetul. Dacă proiecţia bugetară va fi una cu adevărat realist raportată la capacitatea reală a ANAF-ului de a încasa aceste sume, probabil că se pot face asemenea reduceri.

* Raportate la media europeană încasările din TVA nu sunt la nivelul aşteptărilor.

ATENTAT LA NISA. 84 de morţi şi 150 de răniţi. Român, martor la masacru: „A fost un infern”
84 de persoane au fost ucise în oraşul francez Nisa, după ce un camion a intrat în plin în mulţimea strânsă la manifestările de Ziua Franţei. De asemenea, peste 150 de persoane au fost rănite. Printre acestea şi doi români. Şoferul camionului a fost împuşcat, iar în interiorul vehiculului au fost găsite numeroase arme şi grenade, potrivit Le Figaro. Şoferul era un bărbat de 31 de ani, de origine tunisină, care trăia în Nisa. Potrivit postului de televiziune francez BFM TV, atacatorul se afla în vizorul poliţiştilor, dar nu pentru infracţiuni de natură teroristă.    

Sărbătoarea de Ziua Naţională a Franţei s-a transformat într-un coşmar. La Nisa, un camion a intrat în plin în mulţimea adunată pentru focurile de artificii pe Promenade des Anglais. 84 de oameni au murit şi peste 150 au fost răniţi. Printre răniţi se află şi doi români. Şoferul autocamionului a fost împuşcat, în vehicul găsindu-se numeroase arme si grenade. 

„A fost un infern. Nu s-a ţinut cont de vârstă sau religie”, a declarat, pentru Gândul, Adrian Iliuţă, un tânăr român de 24 de ani, care a scăpat ca prin urechile acului de la moarte.

 

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.