LIVE: ZF IT GENERATION. Start-up Pitch. Tommaso Guerra, cofondator şi CEO al Golee, un start-up din Italia care a dezvoltat o platformă software pentru digitalizarea cluburilor sportive, explică cum a ajuns să se listeze pe platforma locală SeedBlink pentru a obţine finanţare
Vezi galeria foto
(5 poze)
Eveniment

Cele cinci evenimente care au marcat săptămâna: Legea conversiei creditelor a fost adoptată; România este „privilegiată“ economic, însă are vulnerabilităţi; Transportatorii au câştigat războiul cu asigurătorii; Eşec pentru români la târgul alimentar din Paris; FP listează 10% din oferta de vânzare Petrom la Londra

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

Legea privind conversia creditelor a fost adoptată în unanimitate de Camera Deputaţilor

Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a primit votul final din partea deputaţilor, înregistrându-se 248 de voturi ''pentru'', niciunul împotrivă şi nicio abţinere, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate.


Luni, în şedinţa reunită a comisiilor juridică şi de buget finanţe, deputaţii au eliminat pragul de 250.000 de franci elveţieni, introdus săptămâna trecută de PSD. Eliminarea pragului a fost votată la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

Tot luni, deputaţii au adus şi modificări menite să clarifice textul legii şi să permită ca toţi consumatorii care au contractat credite în franci elveţieni să poată beneficia de prezenta lege. Asftel, deputaţii au eliminat data de referinţă de 15 ianuarie 2015 şi au decis că "la cererea consumatorilor băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi".

Potrivit modificărilor făcute de comisie, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb la data încheierii contractului, deputaţii eliminând sintagma ''prin hotărâre judecătorească''.

Deputaţii nu au fost însă de acord ca perioada de implementare a legii conversiei creditelor în franci elveţieni să fie mai mică de 60 de zile, aşa cum prevede textul iniţial al proiectului.

Săptămâna trecută, marţi, deputaţii au eliminat şi gradul de îndatorare de 50%, condiţie introdusă de PSD pentru a putea beneficia de legea conversiei. La fel ca pragul de 250.000 de franci, şi gradul de îndatorare a fost eliminat tot la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

Camera Deputaţilor este decizională în acest caz, urmând ca legea să meargă la promulgare la preşedintele Iohannis.

Românii trebuie să înţeleagă care sunt mecanismele din spatele creşterii de 5%. România se află într-o poziţie „privilegiată“ în regiune, dar asupra sa continuă să planeze riscuri

Brexitul rămâne prin­cipala incertitudine care se aşterne asupra economiei globale şi chiar dacă România se află într-o poziţie „privilegiată“ în regiune, având cea mai bună situaţie macroeconomică din ultimul sfert de secol, asupra sa continuă să planeze anumite vulnerabilităţi, au fost de acord toţi speakerii prezenţi la cea de-a XII-a ediţie a Conferinţei de Risc de ţară Coface.

Conferinţa, organizată în parte­neriat cu ZF, i-a avut ca invitaţi speciali pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, dar şi pe Howard Davies, preşedintele Royal Bank of Scotland.

Evenimentul a fost structurat în două sesiuni, prima dintre ele fiind focusată pe principalele tendinţe care modelează în prezent economia mondială, dar şi pe repercusiunile acestora asupra marilor jucători din economie. Cele mai mari îngrijorări despre care au vorbit speakerii sunt legate de creşterea creditelor din China, situaţia Marii Britanii, dar şi situaţia delicată a băncilor din Europa. Howard Davis a amintit că SUA şi China sunt puteri „cruciale“ şi că de creşterea lor economică vor depinde şi celelalte economii ale lumii în anul 2017.

Economia chineză a înregistrat cea mai lentă creştere din ultimii 25 de ani. De altfel, fostul director economic al FMI a afirmat că înceti­nirea economiei Chinei este cea mai mare ameninţare asupra economiei globale.

România va încheia anul 2016 cu o creştere economică de 5%, potrivit prognozei de toamnă a Fondului Monetar Internaţional. Creşterea este peste cea a Irlandei care, anul trecut, a avut un avans record de 26,3%, faţă de o creştere de 3,8% înregistrată de România.

„Nu este înţelept ca, fiind preo­cupaţi numai de cât de repede creştem, să igorăm maniera în care facem acest lucru. Mă bucur că apare din ce în ce mai des această întrebare: creştem cu 5%, dar cum; este suste­nabil sau echilibrat?“, a menţionat guvernatorul BNR.

Vestea proastă este că economia nu poate creşte sustenabil cu 5% pe an numai pe baza stimulilor monetari, fiscali şi salariali, care, în mod inevitabil, vor trebui retraşi mai devreme sau mai târziu. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creştere sustenabilă de 5% pe an dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structu­rale, care să potenţeze toţi factorii de producţie menţionaţi, a declarat Valentin Lazea, economist-şef al BNR.

Deşi România şi-a triplat PIB-ul în zece ani, creşterea a fost nesănătoasă, criza având un efect pozitiv din acest punct de vedere, a declarat Friedrich Mostböck, vice­pre­şe­dinte, EFFAS & director, Di­vizia de Cercetare & economist-şef, Erste Group Bank AG, la conferinţa Coface. „Nu ne mai întâlnim cu creşteri «boom», ci doar moderate, însă pe termen lung ele sunt mai sustenabile“. Speakerii prezenţi la conferinţă au punctat faptul că românii trebuie să înţeleagă care sunt mecanismele din spatele creşterii de 5%, înre­gis­trată la nivel local, în primul semestru din 2016.

Europa Centrală şi de Est are expunere mică la economii precum China, Brazilia, fiind mai legată de Europa de Vest. Statele din regiune sunt active în producţie, nu neapărat servicii. Au datorii publice reduse, balanţe sănătoase şi deficite finan­ciare în scădere, pentru că şi-au făcut temele în criză, consideră Mostbock.

Transportatorii au triumfat în războiul cu asigurătorii. Tarifele la asigurări RCA se întorc la economia de comandă. ASF a calculat cât profit să câştige asigurătorii

Autoritatea de Supravaghere Financiară (ASF) a anunţat aseară tarifele de referinţă pen­tru po­li­ţele auto obligatorii (RCA) pe toate categoriile de vehicule.

Astfel  pentru un auto­vehicul de trans­­­port marfă cu masa peste 16 tone de­ţinut de o companie prima ma­­ximă a fost stabilită la 7.534 de lei, de aproa­pe  trei ori mai puţin decât ta­riful prac­ti­­cat  acum de com­paniile de asigurări.

În cazul clienţilor persoane fi­zi­ce tariful maximal impus de ASF pentru un autoturism cu capa­cita­tea cilindrică de 1200-1400 cm, con­dus de un şofer cu vârsta între 31 şi 40 de ani, ajun­ge la 610 lei pe an. Comp­ani­ile de asi­gurări, prin vocea aso­­ciaţiei UNSAR au respins din start ideea unor tarife maximale şi au aver­ti­zat asupra ile­galităţii acestora. Aceştia spun că vor res­pec­ta tarifele im­puse, dar vor face toate de­mersurile pen­tru a demon­stra neconstituţionali­ta­tea lor.

„Noi respectăm legiile în vigoare, vom respecta şi tarifele maximale. Pe de altă parte, vom continua să ex­pli­căm că aceste plafonări încalcă direc­tive­le europene şi Constituţia Româ­niei. vom continua demersurile ne­ce­sare la toate instituţiile abilitate din România şi nu excludem nici sesi­zarea instituţiilor europene“, a decla­rat Mădălin Roşu, responsabil asigurări auto în cadrul UNSAR.

Târgul alimentar SIAL, Paris. Florin Irimescu, producător de produse din peşte din Suceava: „Ne-au dat vecinii de stand belgieni nişte mochete să nu-i facem de râs“

Din peste 50 de producători români câţi ar fi trebuit să ajungă la cel mai mare târg alimentar din lume, doar circa 30 şi-au prezentat produsele la târgul SIAL (Salonul Internaţional de Alimentaţie) din Paris, după ce Ministerul Economiei, responsabil de facilitarea accesului românilor la eveniment, nu şi-a îndeplinit obligaţiile.

„Când am ajuns aici, în stânga-dreapta erau standuri frumoase colorate, iar unde era standul României era doar ciment şi atât. Vecinii de la standul belgian ne-au întrebat: «Băi, dar ce se întâmplă aici? Aşa rămâne? Nu mai construiţi nimic?» şi s-au dus ei la organizatorii de acolo şi le-au cerut să ne dea şi nouă o mochetă ca să nu-i facem pe ei de râs. Ne-au pus mochete şi până la urmă am avut galantarele, doar nu au fost încastrate într-un mobilier. Am pus noi ce alte lucruri am avut de pe acasă şi am făcut noi ceva până la urmă, dar nu apare nicăieri România, suntem pe cont propriu, cum ar veni. Vine lumea şi gustă şi ne întreabă de unde suntem, că nu au văzut nicăieri“, a declarat pentru ZF Florin Irimescu, prezent la SIAL, cel mai mare târg alimentar din lume.

Ministerul Economiei a plătit 1,2 mil. lei pentru prezenţa producătorilor români la salon, însă a eşuat în organizarea standului naţional, unde trebuia să îşi amplaseze aceştia produsele.

De asemenea, nici nu a mai finanţat deplasarea producătorilor români, 30 din cei 50 care erau în planul iniţial de deplasare alegând să meargă pe cont propriu.

Cei 30 au improvizat câteva vitrine unde şi-au expus produsele, aşa cum a făcut Florin Irimescu, care vinde produse din peşte marca ValePutna.

Fondul Proprietatea listează 10% din oferta de vânzare Petrom la Londra, adică un pachet de 2,5 milioane certificate de depozite globale

Citibank, o asociaţie bancară naţională organizată în conformitate cu legile SUA, a emis 2,5 milioane de certificate de depozite globale (GDR-uri) OMV Petrom la bursa de la Londra, ce reprezintă 374 milioane de acţiuni ordinare Petrom cu o valoare nominală de 0,1 lei pe acţiune. 

Fondul Proprietatea a vândut 3,6 miliarde de acţiuni OMV Petrom, iar asta înseamă că listarea la Londra a 374 milioane de acţiuni înseamnă un pachet de 10% care a mers pe bursa londoneză.

În data de 20 octombrie 2016, GDR-urile au fost: admise la listare pe segmentul standard al listei oficiale a Autorităţii de Conduită Financiară a Regatului Unit şi admise la tranzacţionare pe piaţa principală pentru instrumente financiare listate a Bursei de Valori din Londra (London Stock Exchange plc).

Fiecare GDR reprezintă un drept asupra a 150 de acţiuni.

Certificatele globale de depozite au un preţ maxim de 9,16 dolari, faţă de 0,244 lei cât este în cazul acţiunilor SNP. La Londra a fost depusă o cerere pentru admiterea la listare pentru un număr de maximum 16,2 milioane de GDR-uri.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.