Eveniment

Cel mai mare semnal de neîncredere în economie: Românii cu bani au pus deoparte un miliard de euro în doi ani

Cel mai mare semnal de neîncredere în economie:...
17.07.2015, 00:09 4216

Cel mai mare semnal de neîncredere în economia românească stă ascuns în statisticile unei instituţii puţin cunoscute, dar de o importanţă vitală pentru sistemul bancar: Fondul de Garantare a Depozitelor.

Este vorba de evoluţia depozitelor la bănci ale personelor fizice cu peste 100.000 de euro în conturi.

Din 2013 până în prezent, în mod cu totul neaşteptat pentru o economie în creştere medie de 2-3%, volumul depozitelor a crescut pe acest segment de la 16 miliarde de lei (3,7 mld. euro) la 22 de miliarde de lei (4,8 mld. euro).

În aceeaşi perioadă, numărul conturilor în care există peste 100.000 de euro a crescut de la 14.000 la 22.000.

Este puţin probabil să se fi majorat cu 8.000 în această perioadă numărul persoanelor cu depozite de peste 100.000 euro în bănci, cel mai sigur fiind că cei care aveau deja astfel de depozite le-au împărţit la mai multe bănci, pentru a fi acoperiţi în caz de eventuale probleme. De aceea, acest indicator este mai puţin relevant.

Probabil că sunt circa 10.000-15.000 de persoane fizice în România care au cel puţin un cont de peste 100.000 de euro la bancă. Restul de 13,7 milioane de persoane (conturi de fapt) aveau în depozite 107 miliarde de lei (24 mld. euro) la 30 iunie 2014.

Însă de mare valoare este un alt indicator: cel al volumului de depozite de peste 100.000 de euro, dar şi această creştere neaşteptată.

Cei 15.000 de români care au astăzi aproape 5 miliarde de euro cash în bănci, adică o medie de 300.000 de euro de fiecare, sunt mai mult sau mai puţin oamenii de afaceri locali.

Între iunie 2013 şi iunie 2015, ei au „cash-uit“ active sau au câştigat din diverse tranzacţii o sumă suplimentară de un miliard de euro.

Astfel, depozitele acestora au ajuns la cele  4,8 miliarde de euro (22 de miliarde de lei) pe care Fondul de Garantare le menţionează în statistici.

Aceasta înseamnă că în fiecare an businessmenii români au pus deoparte câte 500 de milioane de euro în plus peste ce aveau.

Este puţin probabil să fie rezidenţi străini care să fi venit cu banii în această perioadă în România, având în vedere că dobânzile au fost în general pe un trend de scădere. Poate grecii şi-au adus în România o parte din bani, de ce nu?

Mai poate fi şi o altă explicaţie, dar sunt puţine dovezi pentru ea. Din grafic se observă o corelaţie evidentă între ciclurile politice şi creşterea depozitelor persoanelor cu peste 100.000 de euro în conturi.

Cum s-a schimbat guvernul în 2012 şi s-au „aşezat“ noile reţele de influenţă şi de extragere din banii statului, cum au început depozitele de peste 100.000 de euro să crească, de la 16,2 mld. lei la 22 mld.lei.

Dar nu avem o evidenţă. Şi de ce ar ţine banii în depozite în România cei care pun „ventuze“ la banii statului?

De aceea, cel mai probabil este că la mijloc este doar neîncrederea în viitor care îi face pe oamenii de afaceri să stea pe cash şi, mai mult, să pună cash deoparte.

În loc să utilizeze cashul colateral şi să meargă către bănci să se împrumute în condiţiile în care dobânzile la credite sunt în scădere, oamenii de afaceri români preferă să pună bani deoparte pentru că pur şi simplu nu au încredere în viitor. Şi aceasta în condiţiile în care dobânzile la depozite au ajuns la 0,5% la euro şi 2% la lei!

Aceasta este astăzi problema numărul unu a României.

Cu toate că avem creştere macro de 4% an la an, cu toate că dobânzile la credite sunt în scădere, cu toate că inflaţia este pentru prima dată în istoria României transformată în deflaţie, cu toate că deficitul bugetar este sub control, cu toate că, cu toate că..., iată că oamenii de afaceri pun banii deoparte şi amână investiţiile.

Nu este deloc un semnal bun şi este un mare semn de întrebare de ce românii cu bani preferă să pună bani deoparte în loc să finanţeze noi proiecte de investiţii, când toate condiţiile macroeconomice ar indica o evoluţie bună în perioada următoare.

Cum să investeşti când spre exemplu centura de sud a Bucureşti arată ca după Primul Război  Mondial, iar active puse la vânzare în zonă, precum spaţii comerciale, spaţii de depozitare, stau nevândute deşi sunt scoase la un sfert din valoare?

Cum să investeşti când de la Bucureşti la Iaşi faci 8 ore cu maşina sau 10 ore cu trenul?

Banii nu circulă în economie pentru că oamenii nu mai au încredere că administraţia românească este capabilă să ducă ţara mai departe. Este dramatic să stai cu banii în cont, dar aceasta e numai consecinţa faptului că însuşi guvernul stă cu banii în cont şi nu e în stare de 25 de ani să treacă munţii cu autostrada sau să termine o amărâtă de centură de 80 de km. 

Aici se ascunde o tensiune în mediul de business. Aici se vede de fapt cum insolvenţele încă seceră companii, mai ales cu capital românesc, aici se vede cum nu există un orizont pentru creşteri  de cifră de afaceri.

Poate că există sectoare precum IT-ul sau agrobusinessul, unde pieţele sunt în expansiune, dar se vede că în general companiile sunt rezervate în a-şi lua risc.

Poate şi faptul că nu mai pot trăi din inflaţie, adică din creşterea de preţuri e o problemă pentru mulţi întreprinzători autohtoni care s-au obisnuit cu această supapă din anii ’90.

Cert este că banii stau în loc să fie puşi la treabă. Nu e bine.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO