Eveniment

Cel mai mare eşec al Guvernului Cioloş: Legea salarizării: Ministrul Muncii spune că va demisiona dacă nu se ţine cont de părerea sa

Cel mai mare eşec al Guvernului Cioloş: Legea...

Autor: Monica Moanea

12.04.2016, 14:21 17484

Ana Costea, ministrul Muncii, îşi va depune mandatul dacă nu se va ţine cont de părerea sa, cu privire la proiectul de ordonanţă privind salarizările bugetarilor, aceasta anunţând că nu mai sprijină proiectul, a declarat Cosmin Andreica, consilierul ministrului. 

Cele mai bune oraşe în care să locuieşti. Din top 10, şapte sunt europene. Galerie FOTO

"Doamna ministru a precizat faptul că în situaţia în care nu se va lua act de faptul că dumneai nu susţine această ordonanţă de urgenţă, este dispusă să-şi depună mandatul. Până la urmă noi asigurăm partea tehnică a acestei legi, iar în condiţiile în care se încearcă variante care nu au cum să satisfacă obiectivele propuse, nu avem cum să le susţinem şi să fim de acord", a declarat Cosmin Andreica, cosilierul ministrului Muncii.

Decizia ministrului Muncii Ana Costea de a nu mai sprijini proiectul de ordonanţă a venit în urma discuţiei cu reprezentanţii sindicatelor care a avut loc marţi dimineaţă.

Cum arată cel mai mare adversar al Daciei Logan. Galerie FOTO

Mai mulţi miniştrii din Guvernul Cioloş s-au întâlnit cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România- Frăţia şi ai Alianţei Nationale a Sindicatelor Bugetarilor “SED LEX” pentru a discuta despre proiectul de ordonanţă privind salarizarea bugetarilor, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de grila de salarizare.

"Ministrul Muncii a luat decizia retragerii acestui proiect de ordonanţă de urgenţă care nu ar face altceva decât să accentueze starea de haos existentă din punct de vedere salarial în domeniul bugetar.Totodată, avem un avertisment foarte clar pentru cabinetul Cioloş pentru ca în regim de urgenţă să întrunească Consiliul Tripartit pentru a discuta varianta care va înlocui acest proiect de ordonanţă. Nu se poate porni de la premisa că venim şi oferim o sumă de bani insuficientă pentru a oferi corecţii din punct de vedere salarial în toate domeniile bugetare. Este o premisă total greşită", a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“ la finalul discuţiilor.

Mai mult, Leonard Bărăscu, CNSRL Frăţia, a declarat că ministrul Muncii, Ana Costea, a lăsat impresia că va demisiona curând. "Nu a anunţat, dar din atitudinea pe care a avut-o doamna ministru, sunt sigur că mâine va duce la acest lucru (n.r.demisia ministrului Muncii). Ne-a spus că îi pare rău pentru ce s-a întâmplat şi că nu a avut susţinerea necesară", a declarat Leonard Bărăscu, CNSRL Frăţia, la ieşirea de la negocierile de la ministerul Muncii.

"Am cedat nervos după ce am reuşit să introducem 1.335 de ocupaţii într-un tabel sintetic pentru a vedea discrepanţele uriaşe la care ar duce acest sistem. ", a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).

Potrivit proiectului de act normativ, venitul personalului plătit din fonduri publice este alcătuit din salariul de bază corespunzător funcţiei, solda de funcţie sau salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, indemnizaţiile lunare precum şi compensaţii, indemnizaţii, sporuri, majorări, prime şi premii în funcţie de categoria de muncă.

Conform proiectului de Ordonanţă de Urgenţă, ce ar urma să intre în vigoare de la 1 august 2016, prevede că preşedintele României va avea un salariu lunar brut de 15.000 de lei iar Patriarhul va încasa o indemnizaţie lunară de 13.706 lei. Aceeaşi sumă, de 13.706 lei, va fi încasată ca venit lunar şi de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, dar şi de premierul ţării, se notează în proiectul de act normativ.

Premierul Dacian Cioloş şi miniştrii cu responsabilităţi în elaborarea Legii salarizării bugetare se vor reuni, marţi după-amiază, la Palatul Victoria pentru a discuta despre concluziile întâlnirii pe care sindicatele au avut-o la Ministerul Muncii cu ministrul de resort, Ana Costea.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea va fi retras de Ministerul Muncii, au anunţat marţi sindicaliştii la ieşirea de la negocerile care au avut loc la Ministerul Muncii.

De asemenea, la finalul negocierilor, Cosmin Andreica, consilierul ministrului Muncii, Ana Costea, a anunţat că aceasta îşi va depune mandatul dacă nu se va ţine cont de părerea sa, cu privire la proiectul de ordonanţă privind salarizările bugetarilor.

"Ministrul Muncii a luat decizia retragerii acestui proiect de ordonanţă de urgenţă care nu ar face altceva decât să accentueze starea de haos existentă din punct de vedere salarial în domeniul bugetar. Totodată, avem un avertisment foarte clar pentru cabinetul Cioloş pentru ca în regim de urgenţă să întrunească Consiliul Tripartit pentru a discuta varianta care va înlocui acest proiect de ordonanţă. Nu se poate porni de la premisa că venim şi oferim o sumă de bani insuficientă pentru a oferi corecţii din punct de vedere salarial în toate domeniile bugetare. Este o premisă total greşită", a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“.

 

Care sunt principalele modificări ale legii salarizării, în varianta Cioloş:
 

- salariile de bază vor fi stabilite ca valori nominale în lei şi se vor elimina coeficienţii de ierarhizare, clasele de salarizare şi valoarea de referinţă

- raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12, astfel că cel mai mic salariu de bază este de 1.250 lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare este de 15.000 lei pentru Preşedinte

- raportul între partea variabilă şi salariul de bază va fi de 30% pe total ordonator principal de credite (s-a eliminat condiţia prevăzută prin Legea-cadru nr. 284/2010 ca partea variabilă să nu depăşească 30% din salariul de bază pentru o persoană)

- funcţiile sunt structurate în raport de nivelul studiilor: studii superioare, studii superioare de scurtă durată, studii postliceale, studii medii şi studii medii şi generale

- salariile de bază pentru fiecare funcţie sunt stabilite, în raport de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii;

- promovarea în grade/trepte profesionale se face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii

- avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, cu excepţia primei gradaţii care se acordă după 3 ani

- ocuparea prin transfer a unui post vacant sau temporar vacant şi de către celelalte categorii de personal bugetar se poate face nu numai de funcţionarii publici, aşa cum prevede actualul sistem.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO