Proiectele legilor bugetului (de stat şi de asigurări sociale) pe 2020, publicate marţi de Ministerul de Finanţe prevăd venituri consolidate de 360,1 miliarde de lei (31,89% din PIB) şi cheltuieli consolidate estimate la 400,6 mld. lei (35,48% din PIB), cu un deficit nominal de 40,5 mld. lei, echivalent a 3,59% din PIB. Însă, mai mult decât oricând, bugetul pentru 2020 stă nu atât sub zodia raţiunii, cât a norocului.
Economia de azi a României, deşi într-o poziţie mult mai bună decât acum zece ani, înaintea izbucnirii crizei, are acelaşi simptom: o creştere puternică a PIB, însoţită însă de un deficit bugetar care nu ar trebui să existe la o asemenea creştere. În 2008, România a avut o creştere economică de 9,3%, dar un deficit fiscal de 5,4%. Anul acesta are o creştere de 4% şi un deficit fiscal peste această creştere, de 4,4%. Consolidarea fiscală propusă, adică un deficit de 3,6% în 2020, este pe cale de a fi compromisă din cauza apariţiei, de nicăieri, a unor proiecte de reduceri de taxe şi de majorări de cheltuieli – reducerea TVA la 16% sau dublarea alocaţiilor pentru copii.
„La o primă evaluare, veniturile anticipate par optimiste, în condiţiile în care ipotezele macro cu creşterea economică peste 4%, cu deflatorul PIB destul de mare, cu ipoteze cu privire la piaţă de forţă de muncă, sunt, cu toate, mult prea optimiste. De pildă, se vorbeşte de creşteri de venituri din accize veniturile din accize dar nu se ia în calcul costul eliminării supraaccizei“, a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Potrivit acestuia, pe partea de cheltuieli sunt ţinte foarte ambiţioase la bunuri şi servicii. La investiţii se mizează pe o înlocuire a cheltuielilor din surse proprii cu fonduri europene: „Se mizează pe o absorbţie mai mare de fonduri europene, ceea ce conceptual este corect, însă dacă ne uităm în urmă, până acum nu prea ne-a reuşit.“
Ţinta de deficit este încă la risc şi riscurile sunt destul de mari, mai spune economistul.
Economistul Aurelian Dochia priveşte şi el cu îndoială proiectul legii bugetului: „Bugetul mi se pare că reprezintă un efort de a ţine sub control deficitul, care este o primejdie mare pentru 2020, şi chiar şi aşa cum este el construit cred că este cam optimist în ceea ce priveşte partea de venituri. Chiar creşterea economică de 4,1% pare puţin optimistă în condiţiile actuale.“
De asemenea, spune Dochia, pe partea de cheltuieli va fi foarte greu ca unele să fie ţinute sub control, pentru că, până la urmă, cea mai mare parte a cheltuielilor - 67% din veniturile consolidate - se referă salarii şi pensii, unde nu se poate face aproape nimic.
„Ţinta de deficit bugetar de 3,6% din PIB, înscrisă în legea bugetului, este greu de apărat, în condiţiile în care guvernul şi-a asumat respectarea unor creşteri de pensii şi salarii în anii viitori, care au un impact semnificativ asupra cheltuielilor. Cât despre veniturile anticipate de plus 10%, nu este deloc clar ce minune le-ar putea face posibile.“
Ministerul Finanţelor a publicat marţi proiectele legilor bugetului (de stat şi de asigurări sociale) însă aprobarea lor în guvern nu s-a petrecut, iar timpul trece prea rapid pentru un guvern care şi-a supralicitat pretenţia de a adopta bugetul până la finalul anului.
Că guvernarea nu este o joacă, cum au crezut unii parlamentari ai PNL, s-a văzut marţi în Parlament. PSD a scos din sertar şi a votat în comisiile de buget-finanţe o iniţiativă legislativă promovată chiar de parlamentari liberali, pe când erau în opoziţie, şi care prevede reducerea TVA de la 19% la 16% şi a TVA la alimente de la 9% la 5%, ceea ce ar însemna o lovitură nouă de 11-12 miliarde de lei pentru un guvern care nu are nici ac, nici aţă ca să coase găurile bugetului. În plus, un proiect care ar urma să dubleze alocaţiile copiilor îşi aşteaptă rândul la vot.
O doua lovitură dată guvernului a venit marţi din partea Comisiei juridice a Camerei, care a votat un raport de respingere pe proiectul de lege care abilitează guvernul să emită ordonanţe în timpul vacanţei parlamentare - fapt ce paralizează, în practică, activitatea guvernului, limitându-i atribuţiile la acelea ale unui guvern demis. În condiţiile în care bugetul este în aer, sunt cheltuieli care nu au fost făcute şi domenii în care nu se poate guverna, în lipsa Parlamentului, decât prin ordonanţe.
Proiectul de buget pe 2020, publicat marţi, este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%. Deficitul bugetar este 3,59% din PIB.
Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 mld. euro, cu o pondere în PIB de 4,5%, faţă de 5% în acest an.
PIB-ul nominal ar urma să fie de 1.129 mld. lei – cu un plus de 8,5% faţă de 2019, dar cu un deflator PIB de 4,2 (6 în 2019).
La capitolul venituri, de 360 mld. lei (plus 10,3%, an/an), contribuţiile de asigurări sociale asigură grosul - 34,4% din totalul veniturilor. TVA ar urma să aduc 20% din venituri, accizele 9,3% şi fondurile UE 8,1%.
Potrivit raportului asupra evoluţiei macroeconomice 2020-2022, care însoţeşte legea bugetului, avansul real al PIB, de 4,1%, va fi asigurat de investiţii (formarea brută de capital fix) cu un plus de 6,8% şi de consum cu o creştere de 4,9%.
Ocuparea forţei de muncă se va îmbunătăţi, în principal, prin creşterea numărului de salariaţi cu 318.000 persoane în perioada 2021 - 2023, în condiţiile creşterii productivităţii muncii. Şomajul va continua să se reducă, rata şomajului scăzând până la 2,6% la sfârşitul anului 2023. În perioada 2021-2023 se aşteaptă ca inflaţia să-şi continue trendul descendent ajungând în anul 2023 la 2,4% la sfârşitul anului şi 2,6% ca medie anuală, potrivit sursei citate.
