Eheeii, am ajuns s-o trăim şi pe asta... Suntem cu toţii afectaţi de bombordamentul informaţional cu subiectul COVID-19. Nu spun decât atât: haideţi să pregătim, de pe acum, epoca „post-corona”. Pentru că va fi un restart complicat.
Îmi doresc ca producătorii şi importatorii de vin să facă faţă până atunci. Să fie deştepţi, inventivi şi să se menţină în atenţia publicului. E greu în HORECA, consumul din restaurante (şi aşa mic) se va comprima. Reinventarea e cuvântul cheie dar, din păcate, lupta e pe mai multe fronturi şi nu toate business-urile vor apuca să se „reinventeze”.
Dacă apar noutăţi, iniţiative notabile, voi face tot ce se poate pentru a vi le aduce la cunoştinţă.
VINARIUM 2020 este programat la sfârşitul lunii mai.
Avem 180 de nopţi de cazare şi zeci de zboruri internaţionale achitate.
Sper ca până atunci nebunia asta să se domolească, iar VINARIUM să reuşească să menţină aprinse reflectoarele pe vinurile de calitate, în condiţiile în care, mai toate evenimentele de vizibilitate au fost anulate, obturând canalele de comunicare pentru majoritatea producătorilor.
Personal, chiar dacă în aceste zile am renunţat voluntar la unele „acţiuni” (altele, au „picat” de la sine), îmi păstrez angajamentul ca, prin VINARIUM, să emitem toate semnalele posibile pentru atragerea atenţiei şi simpatiei către vinurile valoroase, ierarhizate de profesionişti.
Epoca „post-corona” va veni!
Astăzi, în mulţimea de noi reguli, angoase şi frustrări, nu avem cum să ne simţim cel mai bine.
Şi totuşi... tonusul psihic, confortul pe care ni-l dorim asigurat acasă, pot veni şi prin păstrarea unor obiceiuri bune. Consumul raţional şi de plăcere al vinurilor bune. De ce „raţional” şi „de plăcere”?
Pentru că suprapunerea nu este chiar parte peste parte. Raţional poate însemna, mai ales astăzi, un consum „obligatoriu” de un pahar pe zi, iar de plăcere – este aventura continuată a celor care vor să descopere noi şi noi gusturi, a celor care îşi permit clipa de reverie şi extaz.
Pentru ambele categorii, rândurile de mai jos.
Sănătate!
1. Crama Gîrboiu, Bacanta – Şarba 2019, barrique
Ciorogârla. Dimineaţa, ora 7,30, vineri 13 martie 2020. Caisul dinspre sud dă semne că vrea să înflorească.
Ora 14,30 (momentul în care vă adresez aceste gânduri) – caisul este o explozie de flori.
Nu pot merge să mă aşez sub el şi să mă bucur de mirosul florilor pentru că trebuie să termin articolul de faţă. Dar încerc să-mi aduc aminte de mireasma de anul trecut. Şi-mi aduc aminte, aşa cum îmi aduc aminte de toate primăverile, de pe la vârsta de când aveam 4-5 ani şi până astăzi.
În paharul de Şarbă dau de gustul primăverii.
Dau de o parte lemnul şi mă opresc la verde şi floare. Un vin baricat (performanţă pentru Şarbă sa se ţină piept atât de bine lemnului) cu o asemenea exuberanţă tinerească?! Winemaker-ul a făcut o demonstraţie de curaj şi abilitate. Cred (nu ştiu sigur!) că a pus la un loc Şarbă baricată şi Şarbă neatinsă de lemn. Altfel, nu pot explica amalgamul de arome primare şi secundare: flori de măceş, nectarine, fructe exotice (are felicitările mele cine a pus pe contraetichetă papaya şi mango!) şi... aici e aici... tarte, unt de arahide, extrase cel mai probabil din tehnica „sur lie” şi din stejarul franţuzesc. Gustul primăverii de astăzi.
2. Crama Oprişor, Caloian – Pinot Grigio 2019
Se apropie Paştele. La catolici începe pe 12 aprilie (ziua mea!) şi la ortodocşi pe 19 aprilie.
„Caloianul este un ritual ce are loc in a treia zi de joi după Paşte şi este menit sa aducă ploaie şi fertilitate pentru belşugul recoltelor. Originile se pierd în vremurile precreştine.”
Ce-mi plac textele nesofisticate! Dar şi mai mult îmi place vinul din Pinot Grigio de la Oprişor.
Revigorant (o coajă de portocală se insinuează pe acolo) şi relaxant (iată, nu e la limita dihotomiei!), vinul trece prin pere verzi, pere coapte, pere mici, pere sălbatice, pere... , pere...
Nu miroase a suc de pere, ceea ce e de bine, altfel ar fi un „nas” greu de gestionat.
E o bucurie de vin. Îl iau şi pe el cu mine sub caisul înflorit. Până la urmă, nu de asta ne întâlnim cu vinurile bune, să ne însoţească când vrem să respirăm aerul vieţii mai din plin?!
Ştiu, e un „loc bătătorit”, dar îmi place: „Vremurile or fi cum or fi, dar... vremea e frumoasă!”
3. Aurelia Vişinescu, Promessa – Chardonnay 2019
Doriţi Chardonnay? Aveţi Chardonnay.
Poate nu atât de conservator ca Montrachet-urile, dar foarte potrivit anului 2020!
Orice preparat de peşte care are o undă de fum, o urmă de grătar (intră şi caracatiţa mare aici, ca să nu mai spun de langustine şi homari!) dacă e însoţit de acest vin, ne face viaţa nu mai frumoasă, ci mult mai frumoasă (o fi corect să spunem... „gustoasă”?).
Nu am întrebat-o pe Aurelia Vişinescu la ce „Promessa” s-o fi gândit, dar promisiunea oenologică este împlinită. Cineva care cumpără un Chardonnay are deja setate câteva repere în zona aşteptărilor: vreţi să simţiţi fructe deschise la culoare, coapte (producătorul ne indică unele albe... galbene - ananas, pepene galben, pere), aşteptaţi caché-ul de unt (fermentaţia malolactică) şi nu vă veţi da deoparte dacă de vă-ntâlniţi cu notele de vanilie.
Dacă toate sunt susţinute şi de o bună aciditate, e perfect. Şi, la vinul de faţă, sunt.
