Institutul vinului – VINARIUM, entitate privată, non-profit, face pentru vinul românesc mai mult decât a făcut orice entitate de stat bugetată.
Efortul de a-l aduce în România pe Mike Veseth (autorul cărţii Războaiele Vinului) este un exemplu.
Printr-o atitudine extrem de prietenoasă, „The Wine Economist” a pus România, prin mai multe articole şi postări, într-o lumină foarte bună.
Pentru ediţia în limba română a lucrării „Ocolul Pământului în 80 de vinuri”, profesorul Veseth scrie un capitol dedicat României vitivinicole, ca urmare a vizitei făcute la noi în calitate de jurat la Concursul Internaţional de Vinuri VINARIUM.
Iată câteva vorbe ale ilustrului scriitor de peste ocean:
„Dar care vinuri seci? România are norocul de a deţine un tezaur de soiuri de struguri, printre care se numără şi soiuri autohtone care produc vinuri distincte delicioase. În mâinile potrivite, Feteasca Regală (strugure alb), Feteasca Neagră (roşu) sau Busuioaca de Bohotin (rosé), de exemplu, produc vinuri care entuziasmează, alături de alte câteva soiuri. Admit că prejudecăţile mele mă înclină mai mult către soiuri locale decât către cele internaţionale, dar important este, de fapt, să ai tot timpul mintea deschisă.”
„Care sunt factorii care s-ar putea opune valului în creştere al vinului românesc? Piaţa autohtonă este foarte importantă pentru producătorii români de vin, dar nu este totdeauna simplu să îndrepţi consumatorii către produse premium. Consumul mare de vin artizanal, corelat cu importurile în creştere, transformă piaţa locală de vin într-un mediu al competiţiei dure. Nu sunt edificat ce importanţă li se acordă exporturilor în acest moment, dat fiind că piaţa locală este atât de mare, însă este clar că vor deveni importante la un moment dat, iar producătorii români vor trebui să se preocupe mai mult de un „brand de ţară” şi să se asigure de un nivel înalt de calitate.
Nu am să deschid acum discuţia despre ce ar putea sau ce ar trebui să fie „brandul România”, dar se poate spune fără teamă că va fi nevoie de multă colaborare şi muncă de echipă. Iar în această zonă există câteva provocări evident. De fiecare dată când am întrebat despre colaborarea între producători sau între regiuni, ni s-a răspuns cu un clătinat trist din cap: „Nu s-a întâmplat. Nu se va întâmpla. E păcat!” zic toţi.
Toţi ştiu cât de importantă este munca în echipă, dar este foarte greu de realizat, ni s-a spus. De ce este colaborarea atât de dificilă? Este greu de spus şi sunt sigur că este o situaţie complicată, mai profundă decât se poate înţelege din primele impresii. Unele articole scrise pe subiect spun că individualismul producătorilor români este o reacţie naturală la zilele negre ale colectivizării. Dar nici unul dintre cei cu care am vorbit nu a văzut în asta principala sursă a problemei.
Dacă fiecare are grijă de sine, cine are grijă de ansamblu? Am vizitat multe regiuni în care producătorii încearcă să-şi dea seama cum pot colabora pentru un scop comun în loc să se certe asupra definirii acelui scop sau în loc să-şi întoarcă, pur şi simplu, spatele unii altora.
[...] suntem optimişti în ceea ce priveşte succesul României. Vinuri excelente, oameni inteligenţi şi hotărâţi. Ridicăm paharul pentru viitorul vinului românesc.
1. Crama Hermeziu – Thrubilo 2018
2. VINCON Vrancea, Mirabilis Machina – Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2016
3. Via Viticola Sarica Niculiţel, Caii de la Letea GENEZA – Fetească Neagră 2018
1. Crama Hermeziu – Thrubilo 2018
Filmările de la Fraţi de viţă, chiar dacă sunt obositoare, aduc „la pachet” bucuria gustativă şi satisfacţia cunoaşterii „en primeur” a unor vinuri, a unor concepte.
Aşa am aflat că eticheta de la Thrubilo a devenit... fosforescentă.
La cât întuneric are sezonul rece avem nevoie de orice sursă de lumină!
Dincolo de acest aspect (!), spumantul este extrem de plăcut, festiv, foarte bogat în arome. Sunt încântat de combinaţia brioşă, coaja de lămaie (chiar portocală) şi piersici coapte, combinaţie care-l recomandă atât foarte tinerilor consumatori cât şi celor cu experienţă.
Numai bun ca liant între generaţii!
2. VINCON Vrancea, Mirabilis Machina – Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2016
Am mai spus, nu mă feresc să repet: eticheta Mirabilis Machina mă fascinează. Am iniţiat un studiu pentru „neurofeedback” în momentul degustării vinului şi, dacă ar fi să am dreptul, această grafică ar fi „vizualul” acţiunii de cercetare şi, ulterior, de comunicare.
Vinul este reuşit, asamblajul Fetească Neagră – Cabernet Sauvignon dovedindu-se încă o dată, unul de succes.
Vinos, suculent (cu mult fruct copt) în faza incipientă a degustării; „lemnul” din final ne atrage atenţia că Vrancea se instalează confortabil în categoria zonelor viticole cu vinuri roşii de înaltă calitate.
Când vă veţi delecta cu un pahar din acest vin priviţi eticheta şi imaginaţi-vă procesul inversat – drumul de la picătura de vin de la baza paharului către (şi prin) toate rotiţele creierului.
... si ale sufeltului, de ce nu...
3. Via Viticola Sarica Niculiţel, Caii de la Letea GENEZA – Fetească Neagră 2018
Dacă tot am vorbit de etichete la celalalte vinuri, nu pot ocoli subiectul şi la Feteasca Neagră de la acest producător, unul din preferaţii mei.
Eticheta nouă (se găseşte la Carrefour) este simplă dar de impact prin dinamică şi „altitudinea” sugerată. Se vede! O poţi lăsa să se vadă!
În gust, avem... o problemă. Nu e una - Doamne Fereşte - de calitate sau de stilistică ci, de ceea ce se poate exprima / ceea ce se poate explica – prin cuvinte - generaţiilor mai tinere.
Pentru cei care au trecut de jumătate de secol de viaţă, gustul de prună înseamnă cu totul altceva faţă de gustul pe care îl au prunele din galantarele supermarketurilor de astăzi.
Până şi magiunul, gemul de prune (întins rapid pe o bucată de pâine) avea gustul prunei proaspete, fumul şi migdalele fiind setate în registrul plăcerilor copilăriei.
Asta găsesc eu în acest vin. Nu am cum să mă întorc în timp să aduc prunele (care ne-au făcut, ca ţară, producătorul Nr. 1 în lume; loc pierdut demult) şi nici magiunul bunicii mâncat pe prispă la o conversaţie cu căţelul. Aşa că, dragi tineri, trebuie să mă credeţi pe cuvânt. Pentru cei care suntem „leat”, nu-mi fac griji – ne înţelegem!
Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.
