Ne face, copilăreşte, în ciudă, vremea asta de primăvară.
Cam pe acum începeau mesele-ntinse afară. Cei mai credincioşi aşteptau noaptea Învierii, dar după... întregeau grupul mare al iubitorilor de chef în aer liber.
Zgomot de pahare şi sticle, glasuri amestecate, chicoteli şi râsete sănătoase, frânturi de muzică.
Cu toată atmosfera asta plăcută, la care, până mai ieri, am avut acces fără bariere, mulţi dintre noi am amânat nepermis de mult sau am ratat nepermis de des întâlnirile cu cei dragi.
Anul trecut n-am organizat nimic de ziua mea pentru că eram în toiul pregătirilor pentru VINARIUM 2019 şi „nu am avut timp”. Anul ăsta am avut timp.
Dar curtea a fost goală.
Nu îndrăznesc să trag concluzii şi cu atât mai puţin să dau sfaturi. Chiar dacă nu am fost prins niciodată de febra cumpărăturilor de sărbători (cu alterarea sensului inclusă), , am „tras” vreo două decenii să fac faţă mizei comerciale, de cealaltă parte a tejghelei.
Anul ăsta, însă, riscăm să nu ne bucurăm de sărbătoare din cauza gândurilor pentru viitor. Aici, chiar am un sfat. Trei zile să ne lăsăm mintea liberă.
Trei zile să le dedicăm prezentului.
Să ne zâmbim în oglindă şi să găsim câte un zâmbet pentru cei din preajma noastră.
Şi, bineînţeles, să ne mai împrietenim cu un vin.
1. Crama Histria, Nikolaos - Sauvignon Blanc 2019
2. DAVINO, Domaine Ceptura Rouge 2016
3. SERVE, Terra Romana - Millenium Roşu 2016
- Crama Histria, Nikolaos - Sauvignon Blanc 2019
Vin Sărbătorile de Paşte! Vin să fie-n casa voastră!
Aceasta era o urare pe care am lansat-o acum multă, multă vreme, şi care mi se pare potrivită şi astăzi.
Oricât mi-aş dori să ridic vinul în importanţă, ştiu bine, în aceste zile, „masa tradiţională” înseamnă – în primul rând- anumite feluri de mâncare şi mai apoi... vin.
Poate copiii noştri îşi vor aminti de noi degustând un vin (ar fi frumos, nu?!), dar generaţia noastră îşi aduce aminte de clipele petrecute cu părinţii, cu bunicii, când gustă drobul, când aude zgomotul „ciocnitului”, când simte aroma de pască.
De aceea, astăzi, nu voi prezenta vinul ca fiind „vedeta” de pe platoul de filmare ci, mai degrabă ca „echipa tehnică”.
Am ales un Sauvignon Blanc din Dobrogea pentru debutul mesei (era să spun „întâlnirii cu cei dragi”!). Paul Fulea, Dobrogea, vor să ne arate că Lumea Nouă poate fi şi aici, la noi. Sau Noua Lume Veche.
De la culoare (alb-gălbui cu irizaţii de verde) până la „nas” şi gust – acest vin exprimă tinereţe, prospeţime, vioiciune. Notele vegetale, aciditatea, mă fac să-mi pun cuvântul că va ţine piept tuturor antreurilor şi experienţa-mi spune că puteţi să „mergeţi” cu el chiar şi atunci când vă bucuraţi de drobul pomenit mai devreme.
Cum masa nu va fi una grăbită, cred că-i rost de mai multe pahare. Parcă se şi cer, nu ştiu cum...
- DAVINO, Domaine Ceptura Rouge 2016
Sunt atoateştiutor, fără ezitări, când e vorba despre... anumite vinuri roşii din România. Domaine Ceptura Rouge 2016 mă ajută să nu greşesc.
Feteasca Neagră este plăcut pusă în valoare, flancată de solidul Cabernet şi de Merlot-ul elegant.
Vinul a apucat să se aşeze bine, cei patru ani de viaţă fiind un interval de timp potrivit pentru conturarea personalităţii lui.
Ca toate vinurile mari are culoare intensă, arome primare şi secundare în amestec clasic (mure, cocaze negre şi cutie de cigars, condimente), dar se diferenţiază prin ceva „al nostru”. Chiar dacă nu ne-am hotărât noi cam care este punctul de referinţă la Feteasca Neagră, degustând vinul, ne bucurăm că acest soi poate particulariza atât de mult cupajul. Spre deosebire de alte vinuri roşii „mature”, Domaine Ceptura Rouge aproape că nu are nevoie de aerare, fiind pregătit pentru consum la câteva minute dupa deschiderea buteliei.
Că-l vreţi la salade du boeuf, la o costiţă de miel, că-l lăsaţi mai pe seară „pour la bonne bouche” alături de vreo fantezie culinară, vinul nostru îşi va îndeplini misiunea. Este bun şi n-ai ce-i face. De fapt, ai. Să-l bei.
- SERVE, Terra Romana - Millenium Roşu 2016
Daca aţi fi avut musafiri şi aţi fi avut şi acest vin, ar fi fost normal ca aceştia să vă bârfească.
De trai bun, de timp pentru a alege doar vinuri excelente, de o dorinţă de a-i pune în inferioritate pe ceilalţi. Dorinţă inexistentă în realitate. Sau nu?!
În principiu, de aceste sărbători, riscurile derivate din scenariul de mai sus par să fie evitate. Fără musafiri.
În „liniştea căminului” (pot recunoaşte că-mi face plăcere să folosesc, cu ghilimele, astfel de şabloane care „rezolvau” pe vremuri orice impas de compoziţie; poate facem împreună o culegere...), în liniştea căminului, reiau, puteţi să meditaţi mai mult despre vinul celor de la
SERVE. Astăzi vinul Dvs.
Terra Romana s-a născut acum 22 de ani şi a reprezentat un vârf al vinificaţiei româneşti.
„2016” continuă linia franţuzească (atât de bine adoptată şi adaptată de Aurel Rotărescu, inspirată în trecut de Guy de Poix), prezentându-se curajos şi elegant, chiar mai atrăgător decât mulţi verişori bordelezi de acelaşi, le même âge.
Chiar dacă se potriveşte cu carnea roşie, opţiunea mea este să-l asociem cu brânzeturile fine.
Nu e meniul tradiţional, de acord. Dar şi noi, tocmai vorbim de Merlot (48,5%) şi de Cabernet (37%). Iar pentru Feteasca Neagră (14,5%), nu ne opreşte nimeni să adăugăm în mixul de brânzeturi şi Cund, Ţaga, Năsal, brânză românească cu busuioc, cu negrilică, ş.a.m.d.
Că, una peste alta, vorba lui Mike Veseth (Războaiele Vinului. Aţi citit? Dacă nu, click aici), global + local = glocal. Şi pare, mai mult ca oricând, că se umple de înţeles sintagma.
Hei! Ce vorbim aici? Nu e timpul nici de economie, nici de sociologie. Ne gândim la noi şi la plăcerea noastră.
Să ne răsfaţăm cu un vin bun dintre cele bune.
Bune dintre cele bune vă doresc să vă fie şi clipele acestor Sărbători.
A! Astăzi e şi ziua de naştere a fratelui meu, Adrian. La Multi Ani, „bădiţă”! Cum s-o zice bădiţă în franceză?
