♦ Valentin Lazea, economistul-şef al BNR: Soluţia pe termen scurt este întoarcerea la adevărata cotă unică ♦ Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: Aşteptăm rectificarea bugetară. Achiziţiile statului sunt mult subevaluate ♦ Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Soluţia este eliminarea oricăror nişe, excepţii, facilităţi şi derogări fiscale ♦ Mircea Coşea, profesor de economie: Este nevoie, pe termen scurt, de plafonarea preţurilor la energie, care ar avea efecte bugetare sau pentru competitivitatea economică externă a ţării.
Cei mai mulţi macroeconomişti sunt de părere că primele care ar trebui să fie atacate în problema deficitului bugetar al statului sunt facilităţile fiscale, adică excepţiile de la plata impozitului pe venit sau a contribuţiilor sociale. Guvernul lucrează în acest moment la două pachete care ar reduce deficitul bugetar, unul pe partea de venituri, celălalt pe partea economii la buget.
Macroeconomiştii întrebaţi de ZF vorbesc mai degrabă despre măsuri pe partea de creştere a veniturilor bugetare, prin comparaţie cu reprezentanţii mediului de afaceri, care cer scăderea cheltuielilor. Practic, argumentele economiştilor sunt mai degrabă că România are un deficit de încasare faţă de alte ţări europene: taxele şi impozitele colectate de România sunt de 27% din PIB, cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană (în afară de Irlanda, care este paradis fiscal şi are PIB-ul umflat de companiile mari din tehnologie).
„Soluţia o reprezintă, pe termen scurt, revenirea la adevărata cotă unică, clamată de toţi dar respectată de prea puţini; din cauza numeroaselor scutiri şi exceptări de la plata taxelor şi impozitelor, România are astăzi un sistem fiscal regresiv, în care cei care câştigă mai mult plătesc la buget mai puţin. Eliminarea acestor scutiri şi exceptări ar putea să aducă peste 2 procente din PIB, adică ceea ce este necesar pentru rezolvarea problemei fiscale prezentate în enunţ”, este de părere Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).
