Unii dintre politicienii români au pus opoziţia Franţei faţă deaderarea României la Schengen pe seama neonorării unor promisiuniprivind unele contracte comerciale. Însă nimic nu a fost lămuritnici la o zi după decizia Parisului şi a Berlinului de a blocaintrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.
Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, anume că România nuva accepta să fie discriminată nici măcar de cele mai mari puteriale UE - Franţa şi Germania -, cu referire la refuzul Parisului şial Berlinului de a accepta ţara în Schengen nu şi-au găsit ieriexplicaţia. Ce înseamnă, practic, această ameninţare? Imposibil despus în acest moment. Consilierul său pe probleme europene, fostulcomisar european, Leonard Orban, este mai ponderat. El a admis,într-un interviu pentru RFI, că nu există un "plan B" faţă deaderarea la Schengen.
Dar dincolo de declaraţii politice de uz intern, la Bucureştis-a creat un curent negativ. De la preşedintele socialist, FrançoisMitterand, care, în 1997, înaintea summit-ul AlianţeiNord-Atlantice de la Madrid, s-a opus aderării României la NATO înprimul val, nicio administraţie a Franţei nu a fost atât depotrivnică faţă de "sora ei mai mică". Care este explicaţia uneiatât de bruşte schimbări?
Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, a vorbit - fărăa dori să dea detalii - că ar fi vorba despre nişte contractecomerciale promise de Băsescu lui Sarkozy care nu au fostfinalizate. Totul a fost lăsat de demnitar la nivel de speculaţie.Ce se ştie însă este că Sarkozy a insistat ca România săconstruiască reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă cu firma francezăAreva, iar Bucureştiul nu a răspuns afirmativ.
În alţi termeni, dar legat tot de contracte comerciale,senatorul PSD Titus Corlăţean a susţinut că schimbarea Franţei sedatorează faptului că firmei franceze Vinci (care ar fi trebuit săconstruiască autostrada Comarnic-Braşov, dar s-a retras în urmă cucâteva luni) i s-ar fi cerut mită - acuzaţie cu trimitere lapresupusa corupţie din partidul de guvernământ. Dincolo de acesteacuzaţii însă, şi puterea, şi opoziţia au susţinut că României is-a făcut o nedreptate.
Politicienii din Vest au tăcut, dar presa a relatat pe larg şi asusţinut că României şi Bulgariei li s-a trântit uşa în nas.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
