♦ În două luni de la cea mai mare tragedie dintr-un spital românesc – incendiul de la Spitalul Judeţean Piatra-Neamţ –, autorităţile de la cel mai înalt nivel, pornind de la preşedintele Klaus Iohannis până la miniştri şi secretari de stat, nu pot spune ce măsuri s-au luat pentru ca dezastrul din spitale să nu se mai repete.
Klaus Iohannis, preşedintele României, şi-a asumat la cel mai înalt nivel, în mod neuzual, având în vedere chestiunile tehnice şi aplicate discutate, problema instalaţiilor de gaze şi a reţelelor de electricitate din spitale. Acest lucru se întâmpla la 18 noiembrie 2020, la patru zile de la tragedia de la Piatra-Neamţ, în urma căreia 10 pacienţi au murit, după un incendiu în salonul în care se aflau.
După două luni de la incendiul din Neamţ, Ziarul Financiar a solicitat măsurile concrete luate la nivelul Administraţiei Prezidenţiale astfel încât tragediile din spitale să poată fi evitate, însă nu am primit un răspuns până la închiderea ediţiei.
Construirea unor spitale noi, un obiectiv ratat ani la rând, este singura soluţie pe termen lung pentru a opri şirul de tragedii din spitalele româneşti. Preşedintele Iohannis a vorbit imediat după tragedia de la Spitalul Matei Balş despre o reformă a sistemului sanitar. În decembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales în funcţia de preşedinte, urmând ca în 2019 să mai câştige un mandat în fruntea ţării.
După ce presiunea pe secţiile de terapie intensivă (ATI) din spitalele româneşti a crescut în toamna anului trecut, autorităţile au decis creşterea numărului de paturi în ATI, lucru care a dus la suprasolicitatea instalaţiilor electrice din spitale învechite, în care nu s-a investit în ultimii ani, fără autorizaţii de securitate la incendiu. Iar prima tragedie a apărut la Piatra-Neamţ, unde la 14 noiembrie 2020 a pornit un incendiu care a pus o oglindă în faţa lipsurilor din sistemul românesc de sănătate.
În umbra evenimentului tragic, autorităţile au început să organizeze întâlniri cu specialiştii şi să controleze spitalele pentru a descoperi soluţii. Astfel, imediat după tragedie, la 18 noiembrie 2020, preşedintele Iohannis a convocat la Cotroceni reprezentanţi ai guvernului, medici, şefi de spitale şi specialişti pentru a vorbi despre instalaţiile de gaze şi reţelele de electricitate din spitale. şedinţa a fost surprinzătoare dat fiind nivelul discuţiei, foarte tehnic şi foarte aplicat. „Am avut astăzi o discuţie foarte tehnică şi aplicată pe un domeniu de mare importanţă, dar de multe ori neglijat. Mă refer la zona echipamentelor medicale şi a reţelelor de electricitate din spitalele publice. La şedinţă au participat reprezentanţi ai guvernului, dar şi experţi, medici şi ingineri medicali, tocmai pentru a găsi cele mai bune soluţii de rezolvare a problemelor existente“, a spus Iohannis în 18 noiembrie.
Ce s-a întâmplat efectiv după această şedinţă? Ce concluzii au fost puse pe masă şi ce măsuri s-au luat? Sunt două întrebări trimise de ZF preşedintelui, la care nu avem încă un răspuns.
Specialiştii, de la medici la manageri de spitale, au atras atenţia că, în condiţiile în care dotările din spitale sunt vechi şi neadaptate la presiunea actuală, situaţia de la Neamţ s-ar putea repeta.
Iar două luni mai târziu, la 29 ianuarie, un alt incendiu în spital a readus în atenţie cazul din Neamţ, după ce pavilionul 5 al Spitalului Matei Balş din Bucureşti a ars. Şapte pacienţi şi-au pierdut viaţa, iar peste 50 de persoane internate au fost trimise către alte spitale pentru a fi preluate, câteva în stare gravă. „Atmosfera în saloanele de terapie intensivă este cu oxigen, care în prezenţa focului poate să devină extrem de inflamabil. Nu poate cineva anticipa un scurtcircuit la instalaţia electrică, probabilitatea există“, spunea medicul ATI Elena Copaciu după tragedia de la Piatra-Neamţ.
La două luni de la tragedia de la Neamţ, pe site-ul Parchetului General, care se ocupă de ancheta în acest caz, cea mai recentă comunicare despre acest subiect este din 17 noiembrie. Ziarul Financiar a scris despre faptul că lipsa de organizare din spitale, subordonarea acestora la nivel local, fără posibilitatea de colaborare rapidă şi fără medici de profesie în fruntea spitalelor sunt factori care contribuie la haosul din sănătate şi duc periodic la accidente în spitale, acolo unde pacienţii caută tratament.
Încă nu se ştie cauza incendiului
Deşi au trecut două luni de la incendiul din Spitalul Judeţean Neamţ, autrorităţile nu au identificat sursa incendiului. Din precizările iniţiale pe surse, un scurtcircuit a provocat incendiul, iar atmosfera încărcată de oxigen a dus la tragedie. În cazul Spitalului Matei Balş
s-a vehiculat prezenţa unei aeroterme pentru încălzirea salonului, în contextul în care în luna decembrie o avarie la reţeaua de căldură a lăsat spitalul fără căldură.
Raportul care arată starea sistemului sanitar românesc
După incendiul de la Piatra-Neamţ, Ministerul Sănătăţii a dispus controale în secţiile de ATI ale mai multor spitale, care au scos la iveală lipsuri majore, care pun în pericol siguranţa actului medical, a pacienţilor şi a medicilor.
Astfel, au fost raportate aproape 2.000 de probleme doar în domeniul apărării împotriva incendiilor. Câte dintre acestea s-au rezolvat până acum? Doar 138 de probleme, mai arată raportul dat publicităţii de Ministerul Sănătăţii.
Principalele probleme în domeniul apărării împotriva incendiilor au fost funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu, lipsa asigurării condiţiilor pentru a limita răspândirea focului şi a fumului în interiorul construcţiilor, faptul că nu există instalaţii de detecţie a incendiilor.
Un alt punct fierbinte pe lista de probleme este faptul că instalaţiile electrice se exploatează cu defecţiuni, improvizaţii sau consumatori peste puterea circuitelor. A fost această problemă un semnal de alarmă pentru autorităţi, pentru Preşedintele Iohannis?
Măsuri pe termen scurt
De la ministerul Sănătăţii, instituţie care ştia din noiembrie 2020 de problemele din secţiile ATI, au apărut primele măsuri pe termen scurt.
„România este, din păcate, ţara în care în ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun spital public mare. Spitalele noastre au 50 de ani sau peste. Medicina a evoluat enorm în timpul ăsta.
Nu ne putem aştepta ca un soft IT de secol 21 să funcţioneze fără probleme pe un computer 386 de anii 90. O astfel de aşteptare nu e doar o naivitate, ci o inconştienţă aproape criminal“, spunea Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii, la scurt timp după tragedia de la Spitalul Matei Balş.
Principalele două soluţii anunţate de ministru sunt verificarea măsurilor de siguranţă la incendiu în fiecare spitalşi asigurarea unui Fond Naţional pentru Siguranţa Pacienţilor în Spitale, care va permite spitalelor investiţii urgente pentru securitatea la incendiu, la cutremur şi prevenirea infecţiilor nosocomiale.
Cum arată situaţia spitalelor din perspectiva securităţii la incendiu?
♦ Doar 22% dintre clădirile spitalelor au autorizaţie privind securitatea la incendiu, potrivit raportului care se află din noiembrie 2020 pe masa autorităţilor.
♦ Număr unităţi sanitare de stat şi private cu paturi (cu personalitate juridică) - 553
♦ Număr clădiri ale unităţilor sanitare cu paturi - 1.392
♦ Număr clădiri autorizate privind securitatea la incendiu - 310 (autorizaţia a vizat întreaga clădire)
♦ Număr clădiri autorizate parţial privind securitatea la incendiu - 52
♦ Număr clădiri care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu - 302
♦ Dintre clădirile care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu de la nr. crt. 5, deţin aviz - 120
♦ Număr clădiri care nu fac obiectul autorizării privind securitatea la incendiu - 728.
Preşedintele Klaus Iohannis
După drama de la Colectiv (guvernare PSD)
Preşedintele Klaus Iohannis
După drama de la Spitalul Matei Balş (guvernare PNL)
Ziarul Financiar a scris după tragedia de la Piatra-Neamţ despre responsabilitatea preşedintelui Iohannis în contextul întâlnirilor acestuia cu specialiştii pe tema sistemelor de electricitate din spitale.
