La cinci kilometri distanta de comuna Matca din judetul Galati, unde se cultiva aproximativ 685 de hectare de castraveti, rosii sau ardei in spatii acoperite, fabrica de conserve Contec Tecuci importa din Turcia legume pentru conservele pe care le comercializeaza mai departe in marile magazine.
Producatorii din Matca refuza sa-si vanda produsele la un pret prestabilit, preferand sa mearga in piete, sa le dea la pretul zilei, chiar daca un contract semnat cu un procesator i-ar aduce venituri sigure. Acesta este un exemplu de zid intre spatiul rural si cel urban.
Specialistii care au participat la seminarul ZF Expert „Cum relansam economia", cu tema „Cum spargem zidul intre sat si oras?", sustin ca fermierii romani nu vor sa se adapteze standardelor impuse de procesatori, nu au cunostinte de marketing, sunt putini si faramitati si de cele mai multe ori nu vor sa se asocieze.
„Producatorii sunt putini si nu se asociaza. In plus, le lipseste know-how-ul, nu au notiuni de marketing si nu stiu cum sa vanda", a declarat Dragos Paslaru, director general al GEA Strategy & Consulting, firma de consultanta pentru fonduri europene. Mai mult de atat, „la noi oamenii stiu sa produca, dar nu au cu ce, nu au incredere si nu au bani. Trebuie sa ii finantezi in prima luna ca sa inceapa sa investeasca in culturi, care ulterior sa fie valorificate de o fabrica de conserve. Producatorul nu are incredere, procesatorul nu are finantare", il completeaza Marian Ciortea, administratorul fabricii de conserve Euro Conserve din Zalau. Acesta cumpara legume si fructe de la producatorii locali din judetul Salaj pe care i-a sustinut cu seminte si utilaje pentru a-i convinge sa ii vanda marfa. Cum ar putea fi spart insa zidul dintre mediul rural si mediul urban, in conditiile in care oamenii de la sat fac autoconsum, neavand unde sa-si plaseze marfa produsa, iar cei care locuiesc la oras consuma produse din import in proportie de pana la 70%? „In primul rand trebuie sa facem o mapare, sa vedem cine face agricultura pe regiuni si care sunt zonele cu potential agricol, apoi sa concentram spatial niste producatori din acelasi domeniu si sa-i sprijinim", crede Paslaru
Astfel, potrivit lui Paslaru sunt doua obiective majore de dezvoltare pe care trebuie sa le ia in calcul Ministerul Agriculturii cand lanseaza un program de talia Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) - „sa fie incurajati cei care misca si sa fie ajutati cei care nu misca. Trebuie sa vedem nivelul de eficienta pe fiecare regiune din Romania, ce tip de programe putem dezvolta in fiecare zona si sa incurajam investitiile in aceasta directie. Trebuie sa stim ce vrem. Avem nevoie de masuri tintite la nivel de subsectoare, sa stim unde trebuie sa intervenim, sa mergem pe campionii din acel sector si sa cream modele care pot fi de urmat".
Pe de alta parte, Ciprian Alic, directorul general al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, care administreaza PNDR, critica formula acestuia, spunand ca este nevoie de o aplicare la nivel regional, nu national, cum este in prezent. „Cred ca este nevoie de o descentralizare pentru a aduce acest program la nevoia reala a fermierilor, sa nu dam drumul la masuri unde nu trebuie", spune Alic.
Agentia Nationala de Consultanta Agricola, dar si administratiile publice locale, ONG-urile sau formele asociative au un rol major in crearea unui cadru comercial care sa stimuleze productia in functie de specificul regional. „Am putea lua exemplul Poloniei, care a recurs la descentralizare acordand competente locale menite a-i ajuta pe fermieri. Diferenta intre producatorul roman si cel polonez este data de accesul la credit. In timp ce un roman nu poate accesa un credit, pentru ca nu are cu ce sa garanteze, in Polonia fermierii au credite fara dobanda", spune Aurel Tanase, presedintele Asociatiei Patronale Romconserv.
Pe de alta parte, Marian Ciortea spune ca accesul dificil la credite ii impiedica pe fermieri sa acceseze fondurile europene. „Intre fondurile europene si noi este banca, iar aceasta ne creeaza probleme in acordarea de credite. Acestea te trateaza la ghiseu ca si cum ai veni sa ceri un credit pentru nevoi personale."
O solutie care sa ajute producatorii locali de fructe si legume sa comercializeze produsele in fabricile de conserve este integratorul. „In Ungaria exista integratorii care sunt interfata intre fabrica de conserve si producatorul de legume si fructe. Sunt comercianti care vin cu bani pentru a-i sprijini pe producatorii locali si care apoi valorifica legumele si fructele obtinute de acestia", spune Ciortea.
O alta solutie propusa de experti o reprezinta crearea de modele de businessuri care pot fi extinse si aplicate la nivel national. Specialistii sustin ca este nevoie si de o schimbare a mentalitatii in randul consumatorilor. „Noi nu avem un program care sa educe populatia sa consume produse romanesti, asa cum au de exemplu francezii. Ei ii invata pe copii sa manance cate 10 fructe si 10 legume produse pe zi. Franta a alocat 10 milioane de euro pentru astfel de programe de educare", spune Alic.
Sedinta de ieri a ZF Expert „Cum relansam economia" s-a axat pe ineficienta lantului comercial producator de alimente autohton - consumator autohton
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
