Istoria de peste 5.000 de ani a Afganistanului nu a fost deloc una paşnică. De-a lungul timpului, afganii au fost invadaţi de greci, kuşani, parţi, saşani, arabi şi mongoli. Astăzi, ţara din Orientul Mijlociu nu pare că va cunoaşte curând pacea, conflictul politico-militar atingând apogeul ultimilor ani.
Ca număr de locuitori, cel mai mare oraş al Afganistanului este capitala Kabul, cu 4.114 milioane de locuitori, cifră estimată în anul 2019. Următoarele oraşe ca mărime sunt Kandahar cu 491.500 de locuitori, Herat cu 436.300, Mazar-e-Sharif cu 375.000, Kunduz cu 304.600 şi Jalalabad cu 205.000 de locuitori, potrivit datelor publicate pe siteul ThoughtCo.
Majoritatea populaţiei afgane, mai precis 99.7% dintre locuitorii ţării sunt musulmani, dintre care în jur de 90% sunt sunniţi iar restul şiiţi. Ultimul procent include aproximativ 20.000 bahai şi 3.000 – 5.000 de creştini. Un singur evreu bukharan, Zablon Simintov (n. 1959), trăieşte în prezent în Afganistan. Toţi ceilalţi membri ai comunităţii evreieşti au plecat când Israelul a fost creat în 1948 sau au fugit când sovieticii au invadat Afganistanul în 1979.
Sovieticii au rămas pe teritoriul Afganistanului timp de 10 ani. În 1996, talibanii au preluat puterea până în 2001, atunci când Statele Unite au înlăturat regimul din cauza sprijinului pe care aceştia l-au oferit lui Osama bin Laden şi al-Qaeda. S-a format un nou guvern afgan, susţinut de Forţa Internaţională de Securitate a Consiliului de Securitate ONU. Noul guvern a continuat să primească ajutor de la trupele NATO conduse de SUA pentru a lupta împotriva insurgenţelor talibane şi a guvernelor umbră. Războiul SUA din Afganistan s-a încheiat oficial pe 28 decembrie 2014.
Lunga istorie a instabilităţii situaţiei politice a Afganistanului se poate traduce direct într-o situaţie economică instabilă. În timp ce economia afgană a cunoscut explozii de creştere modestă, aceasta rămâne fragilă şi dependentă de ajutor.
Conform datelor Băncii Mondiale, PIB-ul Afganistanului a fost puţin sub 20 de miliarde de dolari (19,8 miliarde de dolari) în 2020. Spre comparaţie, România, cu o populaţie la mai puţin de jumătate faţă de cea din Afganistan, a avut în 2020 un PIB nominal de 13 ori mai mare – 260 mld. dolari.
PIB per capita, raportat la paritatea puterii de cumpărare, este de aproximativ 2.000 de dolari în ţara din Orientul Mijlociu, care are o populaţie de 39,7 milioane de locuitori.
Economia Afganistanului a fost în primul rând dependentă de ajutorul extern, pentru că veniturile interne sunt suficiente pentru a finanţa doar jumătate din cheltuielile bugetate, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Economia ţării a crescut în medie cu 9,4% între 2003 şi 2012, determinată de un sector în creştere al serviciilor de ajutor şi de producţia agricolă.
Activitatea economică a încetinit la aproximativ 2,5% pe an între 2015 şi 2020, potrivit creditorului din Washington.
În ceea ce priveşte comerţul, Afganistanul a importat bunuri în valoare de aproximativ 8 miliarde de dolari în 2017, dar a exportat produse în valoare de doar 784 milioane de dolari, rezultând un deficit comercial de 7,2 mld. dolari. Principalul produs de export a fost aurul, care a însemnat peste 40% din exporturi, urmat de opiu, struguri, fructe şi nuci. Majoritatea importurilor au fost de grâu, petrol, echipamente de difuzare şi tutun.
Lipsa unei infrastructuri instituţionale solide combinate cu drepturi de proprietate precare reprezintă o provocare majoră pentru obţinerea accesului financiar în Afganistan. Acest lucru a dus la o lipsă de concurenţă, care determină deficitul comercial – egal cu 30% din PIB-ul Afganistanului.
Economia subterană este însă foarte dezvoltată. Vânzarea ilegală de droguri reprezintă majoritatea producţiei, exporturilor şi ocupării forţei de muncă în Afganistan. Aceasta include producţia şi contrabanda ilegală de opiu.
Talibanii sunt implicaţi în toate faţetele producţiei de opiu – plantarea, extracţia şi traficul de maci. Potrivit unui raport al inspectorului general special pentru Afganistan, peste 60% din veniturile talibanilor vin din comerţul cu opiu. În plus, există şi un considerabil sector minier ilegal, potrivit CNBC.
Odată cu preluarea puterii de către talibani şi cu plecarea preşedintelui Ashraf Ghani, ţara este lăsată în voia unui viitor incert. Situaţia este gravă şu mulţi lideri mondiali semnalează o uriaşă criză umanitară.
