Eveniment

Cazul Omar Hayssam: principalele evenimente de la condamnarea sa până la predarea către Poliţia Română

Cazul Omar Hayssam: principalele evenimente de la...

Autor: Laura Mitran, Catalina Cocolos, Roxana Alexe

20.07.2013, 10:00 570

MEDIAFAX vă prezintă cronologia evenimentelor legate de omul de afaceri sirian, de la răpirea celor trei jurnalişti, la fuga lui din ţară şi la ziua în care a fost predat poliţiştilor români, în urma unei operaţiuni despre care autorităţile nu au dat publicităţii, deocamdată, detalii.

28 martie 2005 - Jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci (ambii de la Prima TV) şi Ovidiu Ohanesian (de la cotidianul România Liberă) contactează telefonic conducerea postului de televiziune, Marie Jeane spunând că sunt răpiţi. Ulterior, printr-un SMS, aceasta cere ajutor: "Am fost răpiţi. Nu e o glumă. Ajutor! Ajutor!";

29 martie 2005 - ora 00.00 - MAE român anunţă, printr-un comunicat, posibila dispariţie a trei jurnalişti români în Irak şi că principalele servicii de informaţii au constituit o echipă de gestiune informativă a situaţiei.

30 martie 2005 - Omul de afaceri sirian Omar Hayssam susţine că a primit, cu o zi în urmă, două telefoane de la o persoană necunoscută, care i-ar fi cerut patru milioane de dolari răscumpărare pentru ziarişti. El mai afirmă că este prieten cu Mohammad Munaf, cetăţean irakiano-american care îi însoţea pe jurnalişti. Hayssam mai spune că îl cunoaşte pe tatăl lui Marie Jeanne Ion. Înregistrarea uneia din convorbiri este analizată de celula de criză de la Cotroceni. În aceeaşi zi, apar primele informaţii legate de afacerile lui Hayssam în România şi de apropierea sa faţă de PSD.

5 aprilie 2005 - Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei anunţă, înaintea Ministerului Public, reţinerea lui Omar Hayssam. După ce şi procurorii anunţă reţinerea lui Hayssam pentru fapte penale, Preşedinţia revine, precizând că omul de afaceri sirian a fost reţinut în legătură cu răpirea jurnaliştilor.

Două posturi de televiziune româneşti anunţă, citând surse bine informate, că ziariştii ar fi fost eliberaţi.

6 aprilie 2005 - Procurorii cer arestarea lui Hayssam pentru o fraudă de 1,8 milioane de euro. Ministerul Public informează că Omar Hayssam a fost reţinut pentru infracţiuni economice, precizând totodată că, în urma monitorizării acestuia, au "rezultat indicii" privind legături cu persoane ce ar fi implicate în răpirea celor trei jurnalişti în Irak.

În aceeaşi zi, Hayssam este exclus din PSD.

22 mai 2005 - Administraţia Prezidenţială anunţă că cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak şi cetăţeanul american de origine irakiană care îi însoţea au fost eliberaţi şi sunt sub controlul autorităţilor române, iar în ziua următoare jurnaliştii sunt aduşi la Bucureşti, cu un avion militar.

26/27 mai 2005 - Curtea de Apel Bucureşti emite mandate de arestare preventivă pe numele lui Haysssam şi al lui Mohammad Munaf - ghidul celor trei jurnalişti -, în dosarul referitor la răpirea din Irak. În cazul lui Munaf, mandatul de arestare a fost emis în lipsă, el fiind în custodia autorităţilor americane. Pentru Omar Hayssam, acesta era al treilea mandat de arestare preventivă, după cele emise în dosarele legate de Foresta Nehoiu şi, respectiv, afacerea cu capetele de tractor Volvo - în valoare de 1,8 milioane de euro. Hayssam respinge acuzaţiile de terorism, susţinând că fratele lui Mohammad Munaf i-a spus despre organizarea, la Bagdad, a unei licitaţii pentru achiziţionarea a 25.000 de tone de zahăr. Apoi Munaf i-ar fi sugerat lui Hayssam să participe la licitaţia de la Bagdad şi, ca interesele economice ale omului de afaceri să fie cunoscute, să ia şi jurnalişti cu el la Bagdad.

27 mai 2005- Mohammad Munaf este "deţinut pe motive de securitate", în custodia Forţei Multinaţionale din Irak, a confirmat Centrul de Presă al Coaliţiei Multinaţionale din Irak. "Mohammad Munaf este reţinut ca deţinut pe motive de securitate, în baza prevederilor Rezoluţiei 1546 a Consiliului Naţiunilor Unite, ca o ameninţare la adresa securităţii Irakului", susţine sursa citată.

29 mai 2005 - Un cotidian central relatează că răpirea celor trei jurnalişti români la Bagdad a fost pusă în operă de terorist veritabil cunoscut sub porecla de Abu Sahar, lider al brigăzilor " Mu' ad bin Jabal", toată acţiunea fiind organizată de Omar Hayssam.

6 iunie 2005 - Preşedintele Traian Băsescu dezvăluie că una dintre solicitările grupului care-i deţinea pe cei trei jurnalişti şi pe Mohammad Munaf a fost, la un moment dat, ca în schimbul acestora să primească 20 de militari români aflaţi în Irak. Băsescu mai spune că Omar Hayssam vroia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contaca autorităţile irakiene.

Tot atunci, preşedintele Băsescu avertizează că medicii care vor crea condiţii ca Hayssam să scape vor fi complici. "Am cerut verificarea stării de sănătate a lui Omar. Am aflat că analizele sunt normale. În aceste condiţii, lansez un avertisment. Cei care vor crea condiţii pentru ca Omar să scape, vor fi consideraţi complici". Hayssam fusese internat în perioada 3-28 martie 2005, la Spitalul de neuropsihiatrie "Alexandru Obregia" din Bucureşti. El a fost externat în 28 martie 2005, mai exact în ziua în care au fost răpiţi în Irak cei trei jurnalişti români şi ghidul lor - cetăţean irakiano-americano-român Mohamad Munaf, prieten al lui Hayssam şi cel care a finanţat plecarea lor în Irak.

31 octombrie 2005 - Începe la Bucureşti procesul lui Omar Hayssam pentru terorism, în absenţa lui Mohammad Munaf, deţinut într-un campus militar de lângă Bagdad.

18 ianuarie 2006 - Omar Hayssam este operat de cancer la colon, la Spitalul Penitenciar Rahova.

26 aprilie 2006 - La cererea procurorului Ciprian Nastasiu, care l-a trimis în judecată pe Omar Hayssam, instanţa Curţii de Apel Bucureşti dispune revocarea, din motive medicale, a ultimului mandat de arestare preventivă care mai era eliberat pe numele lui Hayssam - cel din dosarul privind răpirea jurnaliştilor români în Irak - şi înlocuirea lui cu interdicţia de a părăsi ţara. Comisia de expertiză medico-legală a consemnat, în raportul său, că tratamentul pentru pacientul Omar Hayssam nu poate fi realizat în reţeaua penitenciarelor, ci doar în unităţi oncologice aparţinând Ministerului Sănătăţii. Însă la termenele de judecată care au urmat, Hayssam nu s-a prezentat în faţa instanţei, avocaţii săi invocând faptul că acesta era programat la şedinţe de chimioterapie.

28 iunie 2006 - Hayssam apare ultima dată în faţa judecătorului, neputând fi audiat, întrucât se află sub sedative. Tot în 28 iunie, instanţa decide judecarea separată a lui Mohamad Munaf (ghidul jurnaliştilor la Bagdad, arestat în Irak) şi a lui Omar Hayssam, acuzaţi de răpirea celor trei jurnalişti români, în 28 martie 2005, în Irak.

19 iulie 2006 - Instanţa Curţii de Apel Bucureşti decide rearestarea omului de afaceri Omar Hayssam, după mai multe absenţe ale acestuia şi constatarea că s-ar sustrage de la judecată. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Diana Protopopescu, declara atunci că omul de afaceri sirian nu este înregistrat ca fiind ieşit din România. Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală după ce poliţiştii din Bucureşti nu l-au găsit la locaţiile cunoscute.

20 iulie 2006 - Şefii SRI, SIE şi DGIPI, respectiv Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, demisionează din cauza situaţiei create în urma eliberării lui Omar Hayssam, a anunţat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Adriana Săftoiu.

În aceeaşi zi, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) cere Parchetului Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie să solicite Curţii de Apel Bucureşti emiterea unui mandat de urmărire internaţională pe numele lui Omar Hayssam.

21 iulie 2006 - Poliţiştii declanşează procedurile de urmărire internaţională a omului de afaceri sirian. Ministrul de Interne, Vasile Blaga, aprecia că procurorul care a intrumentat dosarul jurnaliştilor răpiţi la Bagdad ar fi trebuit să ceară monitorizarea lui Omar Haysasam după ce acesta a părăsit arestul şi că nu Poliţia poartă responsabilitatea dispariţiei lui Omar Hayssam, ci serviciile de informaţii.

Procurorul general al României, Ilie Botoş, îşi dă demisia, ca urmare a scandalului provocat de dispariţia lui Omar Hayssam.

24 iulie 2006 - Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Alexandru Şerban, apreciază că diagonosticul trecut pe adeverinţa medicală din 25 aprilie eliberată de medicul Constantin Tănăsescu, de la Penitenciarul Rahova - document care, în parte, a stat la baza deciziei instanţei de a-l elibera pe Hayssam - a fost pus contrar faptului că biletele de ieşire de la Institutul Oncologic, emise în 3 şi 17 aprilie, nu spuneau nimic despre existenţa metastazei. Tot atunci s-a hotărât ca un expert al Colegiului Medicilor Bucureşti să analizeze cazul medicului Constantin Tănăsescu.

Procurorul Ciprian Nastasiu - cel care a anchetat dosarul răpirii - este eliberat din funcţia de şef adjunct al DIICOT, în care fusese numit cu delegaţie la începutul lunii iulie.

În aceeaşi zi, nava siriană Al Mahmoud 4 revine în România, în Portul Midia, după ce a descărcat câteva mii de animale în Siria. Echipajul navei este audiat în legătură cu informaţiile potrivit cărora Omar Hayssam ar fi reuşit să fugă din România la bordul acestui vas, care a plecat din Portul Midia în 13 iulie, cu un transport de animale.

25 iulie 2006 - Parchetul instanţei supreme anunţă că Omar Hayssam a părăsit ilegal România şi se află în afara spaţiului naţional, procurorii urmând să ceară Curţii de Apel Bucureşti emiterea unui mandat de urmărire internaţională pe numele acestuia.

26 iulie 2006 - Curtea de Apel Bucureşti emite, la solicitarea procurorilor, un mandat de urmărire internaţională pe numele lui Omar Hayssam, după ce anchetatorii au stabilit cu certitudine că acesta a părăsit ilegal teritoriul României.

Guvernul decide constituirea unui grup de lucru pentru analizarea lacunelor legislative care au făcut posibilă plecarea din ţară a lui Hayssam.

27 iulie 2006 - Parchetul Curţii de Apel Bucureşti primeşte plângerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor faţă de medicul Constantin Tănăsescu, de la Penitenciarul Rahova, acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual.

2 august 2006 - Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Oana Marinescu, anunţă că adeverinţa medicală în baza căreia instanţa a dispus eliberarea lui Omar Hayssam nu avea valoarea de înscris al Penitenciarului Rahova, nefiind înregistrată, avizată, ştampilată sau expediată de conducerea închisorii.

4 august 2006 - Doi dintre fiii minori ai lui Omar Hayssam sunt opriţi să iasă din ţară pe aeroportul Henri Coandă, deoarece nu îndeplineau condiţiile necesare pentru a părăsi România, în lipsa declaraţiilor notariale prin care ambii părinţi îşi dădeau acordul ca aceştia să părărsească ţara. Poliţiştii de frontieră au stabilit, cu privire la declaraţiile notariale prezentate, că cea prin care era exprimat acordul mamei corespunde prevederilor legale, în timp ce declaraţia prin care era exprimat acordul tatălui, dată în 14 iunie, nu putea fi luată în considerare pentru că nu era precizată persoana care urma să îi însoţească pe cei doi minori şi nu era prevăzut statul în care cei doi minori urmau să se deplaseze.

6 august 2006 - Procurorii DIICOT dispun începerea urmăririi penale faţă de cetăţeanul sirian Mustafa Tartousi, armatorul navei Imam T., existând indicii privind posibila implicare a acestuia în părăsirea ilegală a teritoriului naţional de către Omar Hayssam, la bordul navei, în dimineaţa zilei de 30 iunie 2006, cu destinaţia Siria, pe ruta Constanţa - Alexandria (Egipt) - Tartous (Siria). Nava se întorsese în portul Constanţa la 2 august.

7 septembrie 2006 - Omul de afaceri Zaher Iskandarani, judecat pentru prejudicierea statului cu aproape două milioane de lei, este audiat ca martor în dosarul privind fuga lui Omar Hayssam, judecat în România într-un dosar privind fapte de terorism şi în alte două pentru infracţiuni economice. Audierea lui Zaher Iskandarani survenea declaraţiilor acestuia din 18 august, într-un interviu acordat postului Antena 3, că Hayssam se află în Siria, fiind internat într-un spital din Damasc.

11 septembrie 2006 - Medicul Constantin Tănăsescu este eliberat din funcţie, decizia aparţinând Comisiei de disciplină a Penitenciarului Rahova.

19 octombrie 2006 - Curtea de Apel Bucureşti îl audiază, în procesul de terorism al lui Hayssam, pe Viorel Tudor, care a afirmat că a împărţit aceeaşi celulă cu sirianul în perioada aprilie-noiembrie 2005 şi că ar fi intermediat comunicarea cu familia acuzatului. În acest context, susţinea martorul, care voia să obţină reducerea la jumătate a pedepsei sale la închisoare prin informaţiile pe care le dădea Parchetului cu privire la Omar Hayssam, a aflat întregul scenariu al răpirii, respectiv că Hayssam a pus-o la cale, împreună cu Marie Jeanne Ion şi tatăl ei, "lucru de care ştiau şi autorităţile române". La organizarea răpirii ar fi participat şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc - a spus martorul, a cărui depoziţie a fost apreciată de asistenţă drept pierdere de timp.

20 octombrie 2006 - SRI precizează că aspectele semnalate de martorul care a stat în aceeaşi celulă cu Omar Hayssam "nu au suport real", acestea fiind verificate de Serviciu împreună cu celelalte instituţii abilitate.

27 decembrie 2006 - Soţia sirianului Omar Hayssam şi cei şapte copiii ai acestuia sunt opriţi să iasă din ţară de către autorităţile de frontieră de pe Aeroportul Internaţional "Aurel Vlaicu", de la Băneasa. Adela Omar s-a prezentat la aeroport la ora 8:30, împreună cu copiii ei, pentru a se îmbarca într-o cursă cu direcţia Istanbul, însă au fost găsite nereguli în documentele copiilor. Adela Omar a declarat pentru MEDIAFAX că, împreună cu cei şapte copii, a încercat să plece din ţară pe baza unei procuri trimise de Omar Hayssam în urmă cu aproximativ o lună, din Liban. Aceasta a mai spus că mai vorbeşte "din când în când" cu soţul ei la telefon.

Procura prezentată de soţia lui Omar Hayssam poliţiştilor de frontieră, în scopul scoaterii din ţară a copiiilor, fusese întocmită de un notar libanez, apoi prezentată pentru legalizare Ministerului de Externe libanez. Conform normelor legale, Ambasada României trebuie să autentifice ştampila şi semnătura aplicate de Ministerul de Externe libanez, în baza unor specimene existente. În cazul procurii lui Hayssam, autentificarea a fost solicitată, însă documentul a fost anulat de Ambasada României la Beirut, deoarece acesta trebuia adus de titularul său ori de un împuternicit, ceea ce nu s-a întâmplat. Consulul român în Liban, Iancu Mihai, a primit ulterior sancţiune disciplinară, în ancheta privind circumstanţele legalizării procurii trimise de Hayssam, în timp ce alţi doi angajaţi, Petre Catrinciuc, director general al Direcţiei Generale Afaceri Consulare, şi Liviu Lucian Avram, director adjunct al Direcţiei Afaceri Consulare, au demisionat

13 ianuarie 2007 - Soţia lui Hayssam părăseşte România, la ora 21.30, cu o cursă care a plecat de pe Aeroportul Otopeni, cu destinaţia Beirut, aceasta îndeplinind toate condiţiile legale pentru a pleca, în timp ce copiii familiei Omar au rămas în ţară.

2 februarie 2007 - Adela Omar se reîntoarce în România, cu o aeronavă care a plecat din Damasc.

28 martie 2007 - Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii decide sancţionarea disciplinară a procurorului Ciprian Nastasiu - cel care l-a deferit justiţiei pe Omar Hayssam pentru răpirea a trei jurnalişti români şi cel care a propus eliberarea sirianului din motive medicale - prin diminuarea cu 15 la sută a salariului, pentru trei luni.

17 aprilie 2007 - Comisia parlamentară de control al SRI decide audierea unui fost avocat al lui Omar Hayssam, israelianul Mordechai Tzivin, în urma sesizării depuse de acesta, în care susţinea că este în posesia unor probe privind încălcări al legii comise de demnitari români şi de ofiţeri din serviciile secrete.

31 mai 2007 - Procesul în are Omar Hayssam a fost acuzat de acte de terorism, în legătură cu răpirea a trei jurnalişti români în Irak, se încheie, Curtea de Apel Bucureşti urmând să se pronunţe în acest dosar.

În seara aceleiaşi zile, Omar Hayssam declară, într-un interviu prin telefon la o emisiune de la Antena 3, că niciuna dintre variantele privind fuga sa din România vehiculate în presă nu sunt adevărate, însă a refuzat să spună ce cale a urmat pentru a părăsi România. Hayssam a spus că a plecat din ţară pentru că avea date că după 60 de zile de la eliberarea sa din motive medicale va fi rearestat.

El a respins acuzaţiile potrivit cărora ar fi vrut să scoată bani din România atunci când s-a oferit să plece din ţară pentru a ajuta la negocierile pentru eliberarea celor trei jurnaliştilor români răpiţi în Irak.

Omar Hayssam a mai spus că atunci când i se va da posibilitatea de a se exprima liber în faţa autorităţilor judiciare sau în faţa unui consul, va da toate detaliile, însoţite de probe, privind întreaga afacere a răpirii jurnaliştilor români. Sirianul a mai afirmat că autorităţile au toate datele - nume şi declaraţiile - adevăraţilor răpitori, mai ales după ce s-au operat arestările din Bagdad, însă nu doresc aflarea adevărului despre răpirea jurnaliştilor. El a mai spus că vinovaţi în ceea ce priveşte răpirea celor trei jurnalişti români la Bagdad, în primăvara lui 2005, sunt şi în Irak, şi în România. De asemenea, Omar Hayssam a spus că nu avea de ce să le facă rău jurnaliştilor români.

Hayssam a mai spus că, la cererea doctorului Yasin, s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu după ce, în seara de 28 martie 2005, prietena jurnalistei Marie Jeane Ion l-a anunţat despre răpirea de la Bagdad. El a precizat că Yasin s-a prezentat, în seara de 28 martie, la biroul său, împreuă cu soţia, iar în 28 martie l-a condus la aeroport pe acesta, care s-a deplasat în Irak pentru a participa la negocierile pentru eliberarea jurnaliştilor.

Întrebat în legătură cu starea sa de sănătate, Hayssam a spus că aceasta este "destul de dificilă", precizând că are probleme la ficat şi plămâni şi că urmează să suporte o altă intervenţie chirurgicală, pe care însă ar dori să o amâne cât mai mult.

În susţinerile sale de la Antena 3, Hayssam s-a plâns că instanţa nu vrea să admită probe în favoarea sa, că nu este audiat Mohammad Munaf şi că sunt audiate persoane care nu sunt importante în procesul său, ajungând până la a recunoaşte că face obiectul unui dosar privind traficul de armament. "Este o fabulaţie, este un presupus dosar de trafic de armament", a spus Hayssam, adăugând că timp de 26 de ani cât a stat în România nimeni nu şi-a pus problema dacă e spion, pentru cine spionează şi în ce domeniu, deşi în delegaţiile oficiale de regulă toţi participanţii sunt verificaţi de serviciile secrete.

1 iunie 2007 - Biroul Naţional Interpol România cere Biroului Interpol Beirut intensificarea măsurilor de localizare a urmăritului internaţional Omar Hayssam, care, în cadrul intervenţiei telefonice în direct, a declarat că se află în capitala Libanului.

13 iunie 2007 - Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare de către Curtea de Apel Bucureşti, în procesul în care a fost acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea jurnaliştilor români în Irak, decizia putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În aceeaşi zi, Omar Hayssam a declarat, pentru Antena 3, că se aştepta la pedeapsa primită şi că judecătorul care a instrumentat dosarul a fost readus în magistratură special pentru cazul său.

El a mai declarat, la Realitatea TV, că persoanele care se fac vinovate de răpire se plimbă libere prin România, iar serviciile secrete îi cunosc pe cei vinovaţi.

1 august 2007 - Fratele lui Omar Hayssam, Omar Mahmoud, este pus oficial sub acuzare de procurorii DIICOT, pentru înlesnirea fugii acestuia din România. Omar Mahmoud, care fugise în 2005 din România cu un milion de dolari, era inculpat în procesul Foresta Nehoiu, alături de Omar Hayssam, Emile Raja El Assal, Gheorghe Iosif şi Mihai Nasture, trimişi în judecată de procurorii DIICOT, pentru bancrută frauduloasă, crimă organizată şi spălare de bani.

21 august 2007 - Soţia lui Omar Hayssam, Adela, primeşte aprobarea Tribunalului Bucureşti să părăsească ţara împreună cu copiii ei pentru o vacanţă în Siria, ei plecând o zi mai târziu de pe Aeroportul Otopeni şi trebuind să revină în ţară cel mai târziu pe 16 septembrie.

24 august 2007 - Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti dispun neînceperea urmăririi penale în dosarul medicului Constantin Tănăsescu, care a emis adeverinţa medicală ce a înlesnit eliberarea lui Omar Hayssam, anchetatorii stabilind că fapta nu a fost săvârşită cu intenţie.

24 septembrie 2007 - Adela Omar, prin intermediul avocatei sale, depune la dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 sentinţa dată de Tribunalul de Jurisprundenţă islamică, prin care interzicea celor şapte copii minori să se deplaseze din Siria.

25 octombrie 2007 - Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România decide că eliberarea de către Constantin Tănăsescu a adeverinţei medicale în urma căreia Omar Hayssam a fost corectă şi licită.

8 octombrie 2007 - Instanţa supremă începe judecarea recursului declarat de reprezentanţii familiei lui Omar Hayssam în procesul în care sirianul este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea jurnaliştilor.

noiembrie 2007 - Procurorii îi trimit în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru înlesnirea ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu inculpaţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, fraţii lui Omar Hayssam, ieşirea frauduloasă din România a celui din urmă, pe cale maritimă, aport justificat de "considerente de ordin material - în primul caz - şi de ordin familial - în cel de al doilea caz".

8 ianuarie 2008 - Mai multe convorbiri telefonice dintre procurorul de caz Ciprian Nastasiu şi sirianul Omar Hayssam, înregistrate autorizat de Serviciul Român de Informaţii, sunt declasificate şi folosite în procesul armatorului Mustafa Tartoussi, cel care l-ar fi ajutat pe sirian să părăsească România la bordul navei sale, caz judecat de Curtea de Apel Bucureşti. Interceptările, obţinute de MEDIAFAX, au fost realizate în perioada 14 august -18 septembrie 2006.

Din acestea reise că Omar Hayssam i-a declarat telefonic procurorului DIICOT, Ciprian Nastasiu - care l-a deferit justiţiei pentru răpire - că a plecat din România "ca un domn, cu capul sus, la costum, aranjat, parfumat", cu ajutorul unui paşaport cu identitate falsă şi alt "look", de pe Otopeni.

Tot potrivit interceptărilor telefonice, procurorul Ciprian Nastasiu încearcă în mai multe rânduri să afle locul unde se află Omar Hayssam. Cei doi interlocutori pun la cale o întâlnire, în jurul datei de 6 septembrie 2006, la rugămintea lui Omar Hayysam care promite că îi va spune tot adevărul despre plecarea sa. După ce negociază locul de întâlnire, Hayssam îi spune în final că rămâne în Liban, pe loc, pentru a-l aştepta.

Totodată, Hayssam sugerează, în cadrul discuţiilor cu Nastasiu, că plecarea sa a fost aranjată la vârf, totul fiind legat de un personaj misterios, numit "Profesorul", despre care s-a speculat ulterior că ar fi fost Traian Băsescu.

Întrebat de starea de sănătate, Hayssam se văicăreşte şi spune că sunt nişte măgării comentariile privind faptul că nu ar fi bolnav. "Ăstea sunt nişte măgării, că altceva nu pot fi... Pe scena politică vrea s-o folosească. Dar, părerea mea, cum a procedat Profesorul foarte bine, că a sărit la gâtul lor chiar dacă şi-a sacrificat nişte oameni pe care, în afară de şeful dumneavostră (Ilie Botoş-n.r), meritau ei", spune sirianul. "O să vorbim multe şi chestiunile ălea cu ... măgăria aia când a venit Profesorul că au dejucat un atentat la viaţa lui, că au făcut, că au dres, toate sunt nişte minciuni (în 24 ianuarie 2006, când Băsescu se afla în vizită la Focşani, un telefon anonim anunţa prezenţa unei bombe în Prefectura Vrancea, dispozitivul găsit nefiind periculos, susţinea SRI-n.r.)", mai spune Hayssam.

21 ianuarie 2008 - Un document obţinut de MEDIAFAX care conţine răspunsul autorităţilor libaneze la comisia rogatorie solicitată de autorităţile judiciare române şi care a fost depus la Curtea de Apel Bucureşti în dosarul armatorului Mustafa Tartoussi, judecat pentru că l-a ajutat pe Omar Hayssam să fugă din România, relevă modul în care Hayssam a părăsit România, la bordul vasului Iman T, care l-a avut drept căpitan pe Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi şi era încărcat cu ceapă şi componente de macarale. Căpitanul navei Iman T a recunoscut că a fost plătit cu 800 de euro de Omar Hayssam, înregistrat sub numele fratelui său, Omar Samir, pentru a fi lăsat într-o cabină a vasului.

20 februarie 2008 - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decide condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a lui Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocaţii sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.

7 martie 2008 - Preşedintele Traian Băsescu atrage atenţia, la bilanţul Ministerului Public, că a fost foarte mediatizat faptul că "un terorist", respectiv Omar Hayssam, a plecat din ţară "ca un boier", când de fapt el a plecat "târându-se printre oi". Şeful statului mai spunea, într-o emisiune la RRA, că există documente tehnice, inclusiv probe ADN, că Omar Hayssam a plecat din România "printre oi" şi că, după ce a părăsit ţara, sirianul a menţinut "contacte" cu politicieni, cu care a comunicat sau şi-a trimis şoferul.

6 mai 2008 - Plenul Senatului votează înfiinţarea unei comisii de anchetă privind plecarea din România a lui Omar Hayssam raportul urmând a fi prezentat până la data de 31 octombrie 2008.

3 iulie 2008 - Ciprian Nastasiu este revocat din funcţia de procuror la structura DIICOT a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând să redevină procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara. Acesta fusese sancţionat disciplinar în mai 2007 de CSM, măsură pe care a contestat-o în instanţă fără a avea câştig de cauză, iar legea nu permite nici unui procuror din cadrul structurii DIICOT să aibă sancţiuni disciplinare.

10 iulie 2008 - Omar Hayssam, alături de celelalte patru persoane cercetare în dosarul Foresta Nehoiu, sunt achitate, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia putând fi atacată cu recurs.

24 octombrie 2008 - Procurorul Ciprian Nastasiu demisionează din magistratură, el devenind ulterior, în 2009, membru al Baroului Bucureşti.

18 martie 2009 - Primul termen în procesul în care armatorul vasului Iman T, Mustafa Tartoussi era judecat pentru că l-ar fi ajutat pe Omar Hayssam să fugă din România, după ce procesul de la Curtea de Apel Bucureşti a fost suspendat pentru judecarea unei excepţii de neconstituţionalitate.

20 mai 2009 - Instanţa supremă decide ca dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam să se judece la Curtea de Apel Oradea, după ce a admis cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti, formulată de fraţii lui Hayssam, Mukhles şi Mahmoud Omar.

23 octombrie 2009 - Ziarul Gardianul publică stenograma unei discuţii care ae fi fost purtate, în septembrie 2005, de Omar Hayssam cu generalul Constantin Degeratu, consilier pe probleme de securitate la Preşedinţie. Potrivit ziarului, Hayssam spune, în discuţie, că preşedintele i-ar fi promis liberatea dacă ziariştii români răpiţi în Irak vor fi eliberaţi. "Între timp, aşa cum ştiţi, au fost câteva întâlniri cu preşedintele. Şi atunci eu chiar am început să întreb de presiunile care se făceau asupra mea şi domnul preşedinte chiar mi-a spus: «Îţi iei copiii şi du-te în America! Eu sunt preşedintele României şi ai toate garanţiile!» I-am spus: «Domnule preşedinte, uitaţi, speculaţiile de care a aflat presa, sunt monitorizat..». «Nu, te rog frumos să stai liniştit, eu îţi garantez că nu se atinge nimeni de un fir de păr de al tău!»", se arăta în stenograma publicată de "Gardianul".

27 octombrie 2009 - Preşedintele Traian Băsescu declară că înregistrarea discuţiei Degeratu-Hayssam, a cărei stenogramă apăruse în presă, este ilegală şi a fost făcută în biroul unui procuror, care a ieşit din încăpere când a avut loc discuţia. Fostul procuror Ciprian Nastasiu a declarat că nu în biroul său a avut loc întâlnirea dintre sirian şi consilierul prezidenţial.

15 noiembrie 2009 - Jurnalul Naţional scrie că fostul procuror Ciprian Nastasiu mărturiseşte, într-o carte, că el a propus procurorilor şefi Ilie Botoş şi Marcel Sâmpetru, adjunctul acestuia, să fie pus în libertate Omar Hayssam, fostul anchetator confirmând şi plata unei răscumpărări pentru jurnalişti. "Nastasiu mărturiseşte că autorităţile de la Bucureşti au trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete şi cu ştiinţa preşedintelui Traian Băsescu (şef oficial al celulei de criză şi coordonator de facto al tuturor operaţiunilor de salvare), aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i aduce înapoi acasă pe jurnaliştii Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian. Din toată suma de bani însă, conform fostului director adjunct al DIICOT, mâini iscusite ar fi extras aproximativ 4 milioane de dolari, astfel încât răpitorii ar fi trebuit să se mulţumească cu în jur de 9 milioane de dolari", relata Jurnalul Naţional, în ediţia electronică.

16 noiembrie 2009 - Ciprian Nastasiu declară, în conferinţa de presă de la lansare a cărţii "Prădarea Romaniei", a scriitorului romano-american Victor Gaetan, că volumul reprezintă o "mărturie a unui om considerat vinovat pentru eliberarea lui Omar Hayssam" şi o "pledoarie" pentru munca colegilor săi. Fostul anchetator a precizat că a aceptat să scrie această carte, alături de Gaetan, şi că a folosit în acest volum documente declasificate de către autorităţile americane. Fostul procuror a susţinut că, după ce a plecat din magistratură, a înţeles că în fuga lui Omar Hayssam din România au fost implicaţi şi un grup de intervenţie american, care a acţionat prin Ministerul Afacerilor de Externe, dar şi avocatul Mott Tzivin. Întrebat despre faptul că s-ar fi plătit 12-13 milioane de dolari pentru recuperarea românilor din mâinile răpitorilor, bani din care ar fi ajuns cu mai puţin de patru milioane de dolari "la destinaţie", Nastasiu a spus; "Aşa cum scriu şi-n carte, paragraful cu privire la răscumpărare sună în genul următor: «Am auzit o poveste şocantă, interesantă, din surse americane şi irakiene, la acel moment»".

Nastasiu a mai spus, la lansare, că Omar Hayssam "îşi negocia în permanenţă poziţia, că a avut o tactică de intoxicare, de creare de piste false" şi că l-a folosit "ca şi canal de comunicare cu România" şi că atunci când vorbea cu preşedintele Traian Băsescu, acesta îi spunea că nu îi dă sfaturi, ci să facă ce este legal. Gaetan afirma la rândul său că Băsescu a demonizat procurori din România şi că se ştia din 2005, la Washington, că el era "Profesorul".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în seara aceleiaşi zile, că Ciprian Nastasiu este un om care, după ce a înregistrat un mare eşec profesional, reuşeşte să devină penibil încercând să devină autor de cărţi alături de Victor Gaetan. El a mai apreciat că Nastasiu este un procuror care a fost rejectat de sistemul de justiţie, prin hotărâre a CSM şi pe care "l-au recuperat politicienii în plină campanie" (campania pentru alegerile prezidenţiale, n.r.). Băsescu a mai spus, referindu-se la lansarea cărţii "Prădarea României" a lui Victor Gaetan, că îi sugerează lui Mircea Geoană să nu-şi mai folosească prietenii de familie pentru a-l ataca indirect. Apariţia lui Victor Gaetan în contextul unui scandal, în plină campanie electorală prezidenţială, legat de unul dintre principalii competitori nu a fost o situaţie singulară, numele lui Gaetan fiind vehiculat şi în campania din 1996, dar şi în 2004.

7 ianuarie 2010- Ministerul Justiţiei confirmă că a înaintat pe canale diplomatice un proiect de tratat privind extrădarea între România şi Republica Arabă Siriană, precizând că nu a fost sesizat de partea siriană "cu poziţii legate de acest proiect”. Biroul de presă al Ministerului de Externe a comunicat că MAE a transmis autorităţilor siriene un proiect de tratat privind extrădarea, elaborat de Ministerul Justiţiei.

9 ianuarie 2010- Ministerul Justiţiei arată că nu a solicitat extrădarea lui Omar Hayssam pentru că nu a fost informat oficial de Biroul Naţional Interpol cu privire la localizarea acestuia în Siria sau pe teritoriul altui stat. "Conform legislaţiei în vigoare, Ministerul Justiţiei poate solicita extrădarea unei persoane după ce aceasta este localizată/arestată în baza mandatului de urmărire internaţională emis, iar instanţa competentă pronunţă o încheiere motivată prin care constată îndeplinite condiţiile pentru a se solicita extrădarea", arăta MJ.

În aceeaşi zi, preşedintele Traian Băsescu declară, răspunzând unei întrebări referitoare la situaţia lui Omar Hayssam, că "până la urmă or să ajungă toţi acasă".

12 martie 2010 - Ministerul Justiţiei solicită autorităţilor siriene asistenţă în cazul lui Omar Hayssam, însă nu a primit nici un fel de răspuns, până la această dată, precizând că nu are competenţa legală pentru a localiza o persoană. MJ anunţa că a adresat, direct şi pe canale diplomatice, Ministerului Justiţiei al Republicii Arabe Siriene solicitări exprese de a da un răspuns la cererea de comisie rogatorie formulată de instanţa română în mai 2009.

26 mai 2010 - Omar Hayssam este condamnat de Tribunalul Bucureşti la 16 ani de închisoare în dosarul "Volvo" pentru înşelăciune şi asociere în vederea săvârşirii unei infracţiuni, fapte care ar fi dus la un prejudiciu de aproximativ 1,8 milioane de euro. Instanţa l-a condamnat pe Quasin Esse la 14 ani de închisoare pentru aceleaşi acuzaţii, iar Mohamad Omar a primit aceeaşi pedeapsă, acesta fiind judecat şi pentru fals în acte vamale. Instanţa a mai dispus plata a 480.760 de euro către Volvo şi 1.114.223 euro către SC Afin Leasing. Totodată, Tribunalul Bucureşti a pus sechestru asigurator pe bunurile acestora, pentru recuperarea prejudiciului. Hayssam este acuzat că a înşelat patru firme printre care şi Volvo Truk Corporation, de la care a cumpărat în leasing 22 de capete de tractor Volvo, pe care le-a exportat ulterior în Siria şi Egipt, fără efectuarea plăţilor.

3 iunie 2010- Ionel Haşotti, avocatul lui Tartousi Mustafa, declară, la termenul de la Curtea de Apel Oradea, în dosarul privind fuga lui Hayssam, că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria.

4 iunie 2010 - Ministerul Afacerilor Externe precizează că ambasada României în Siria nu a fost notificată de către autorităţi în legătură cu o eventuală arestare a lui Omar Hayssam.

29 iunie 2010 - Omar Hayssam este condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la trei ani de închisoare cu executare, doi ani interzicerea unor drepturi şi expulzarea din România după executarea pedepsei, în dosarul Foresta Nehoiu, în care instanţele inferioare hotărâseră achitarea lui. Şi fratele sirianului, Mohamad Omar, a fost condamnat de magistraţii instanţei supreme, la doi ani de închisoare cu executare, doi ani interzicerea unor drepturi şi expulzarea din România după executarea pedepsei. Aceeaşi pedeapsă a primit şi El Assal Emil Raja. Gheorghe Iosif, judecat pentru crimă organizată şi bancrută frauduloasă, şi Carmen Marilena Popa, judecată pentru fals intelectual, au fost condamnaţi la doi ani de închisoare cu suspendare şi interzicerea unor drepturi. Probele administrate de procurori au stabilit că inculpaţii controlau activitatea a câtorva zeci de firme - printre care Foresta Nehoiu SA, Foresta Transcom SRL, Best Wood Nehoiu SRL - care, în scopul ascunderii faptelor ilicite, simulau încheierea de contracte cu alte firme fantomă.

6 noiembrie 2010 - Directorul SRI, George Maior, declară, la TVR 1, că este "convins" că Omar Hayssam îşi va ispăşi pedeapsa pe teritoriul României şi, răspunzând unei întrebări, a spus că ştie care este în prezent statutul acestuia în Siria, dar nu a făcut alte precizări.

10 noiembrie 2010 - România şi Siria semnează Tratatul privind transferul de persoane cu condamnări privative de libertate. Tratatul a fost semnat, la Cotroceni, de către ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.

11 noiembrie 2010- Preşedintele sirian Bashar al-Assad, aflat în vizită la Bucureşti, declară, într-un interviu pentru ziarul Adevărul, că Omar Hayssam se află la acel moment în închisorile siriene, menţionând că după ce acesta îşi va ispăşi condamnarea în Siria, cele două părţi vor discuta despre ce urmează să se facă mai departe.

3 februarie 2011- Preşedintele Traian Băsescu semnează decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România şi Republica Arabă Siriană privind extrădarea şi a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate, semnate la Bucureşti la 10 noiembrie 2010.

8 februarie 2011- Preşedintele Traian Băsescu declară, la TVR, că Omar Hayssam este "bine-mersi", nu mai are cancer, precizând că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană.

Medicul Mircea Beuran, care l-a operat pe Hayssam, preciza, în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală, că aceasta a fost filmată şi s-au făcut teste ADN care au confirmat diagnosticul.

22 martie 2011- Ion Cazacu, avocatul care îl apăra pe Omar Hayssam în dosarul "Volvo", declară că Hayssam este încarcerat într-o închisoare din Siria încă din 2008, el având de executat o pedeapsă de patru ani pentru infracţiuni la legea siguranţei statului, şi că are o adresă oficială în acest sens din partea statului sirian.

23 martie 2011- Guvernul aprobă proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernele României şi Siriei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, document care reglementează procedura de căutare a persoanelor suspecte de infracţiuni. Proiectul a fost trimis Parlamentului spre adoptare.

31 august 2011- Ratificarea acordurilor cu Siria privind extrădarea şi transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate este blocată la comisiile Parlamentului, care considera că, în contextul de la acel moment, aprobarea lor ar avea efecte negative asupra imaginii României. Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, spunea că la nivelul Comisiei de politică externă a fost îngheţată procedura de ratificare a unor acorduri cu un stat care "a recurs şi recurge la acţiuni de reprimare violentă a propriei populaţii". Corlăţean s-ar fi referit la acordurile semnat în noiembrie 2010 la Bucureşti, cu ocazia vizitei preşedintelui sirian, Bashar Al-Ass.

17 noiembrie 2011- Doris Mircea, purtător de cuvânt al MAE, declară că reprezentanţii Ministerul Afacerilor Externe au susţinut, la Senat, în lunile februarie şi mai, ratificarea tratatului de extrădare cu Siria, precum şi a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate.

10 ianuarie 2012 - Omar Hayssam este pus oficial liber, din 9 ianuarie 2012, de către autorităţile siriene, care au informat că pedeapsa dată acestuia în 2008, de patru ani de închisoare pentru infracţiuni la legea siguranţei statului, a fost executată. Avocatul care l-a apărat pe Omar Hayssam, Ion Cazacu, declara că există un document oficial de la Procuratura generală a Siriei, transmis tatălui sirianului, în care se arăta că există o decizie de executare a patru ani de închisoare, începând cu 9 ianuarie 2008. Potrivit avocatului, prin deducţie, în 9 ianuarie 2012 pedeapsa a fost considerată executată.

8 mai 2012 - Senatul adoptă proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România şi Republica Arabă Siriană, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie 2010, document despre care şeful statului declara, în noiembrie 2011, că este necesar pentru aducerea în ţară a lui Omar Hayssam.

9 mai 2012 - MAE precizează că tratatele încheiate cu Siria privind extrădarea, transferarea persoanelor condamnate şi combaterea criminalăţii organizate nu sunt în vigoare, fiind necesară ratificarea şi de către partea siriană.

31 mai 2012 - Titus Corlăţean, la acel moment ministru al Justiţiei, declară, după şedinţa privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, că statul român, prin demersurile sale, a respectat partea sa de înţelegere privind acordul cu Siria, în timp ce acest stat, nu, pentru că nu l-a ratificat, tratatul vizând extrădarea lui Hayssam.

"Trebuie să ţineţi cont de un lucru peste care s-a trecut foarte uşor. România şi-a făcut datoria şi a ratificat acest acord. Din păcate, Siria nu l-a ratificat. Or, dacă nu e ratificat de Siria şi nu intră în vigoare, nu ai cum să-l aplici", a declarat atunci Titus Corlăţean.

12 iunie 2012 - Preşedintele Traian Băsescu a promulgat legile pentru ratificarea tratatelor încheiate cu Siria privind extrădarea şi transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate. Preşedintele Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului între România şi Republica Arabă Siriană privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate şi decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România şi Republica Arabă Siriană, semnate la Bucureşti la 10 noiembrie 2010.

8 octombrie 2012 - Omar Hayssam este condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, pedeapsă care a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare. Pe de altă parte, Curtea de Apel Oradea a dispus achitarea celor doi fraţi ai omului de afaceri - Mukhles şi Mahmoud - respectiv a armatorului sirian Mustafa Tartoussi, acuzaţi de înlesnirea ieşirii din ţară a unei persoane cercetate pentru terorism.

23 noiembrie 2012 - Instanţa supremă îl condamnă definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul în care este acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, pe care le-a trimis în Siria şi Egipt, la firmele controlate de el. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respinsca nefondate recursurile declarate de inculpaţi, menţinând astfel decizia Tribunalului Bucureşti, care i-a condamnat pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare, pe Omar Mohamad la 14 ani de închisoare şi pe Quasim Essa tot la 16 ani de închisoare.

22 februarie 2013 - Directorul SRI George Maior declară că Omar Hayssam este încă în detenţie în Siria, iar acordul de extrădare se va aplica indiferent de evoluţiile de la Damasc adăugând că o dată pentru aducerea acestuia în România nu poate fi indicată în acest moment, date fiind evenimentele. Directorul SRI preciza că acordul de extrădare cu Siria "va continua indiferent de evoluţiile regimului de acolo".

19 martie 2013 - Instanţa supremă respinge cererea de citare a lui Omar Hayssam în dosarul privind fuga lui din România, formulată de avocaţii care îi apără pe inculpaţii din această cauză. Avocaţii din dosarul în care Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar sunt judecaţi pentru înlesnirea ieşirii din ţară a lui Omar Hayssam au cerut instanţei supreme citarea în cauză a sirianului. Aceştia au motivat că Omar Hayssam a fost condamnat de instanţa de fond în acest dosar, astfel că se impune prezenţa lui în faţa instanţei de recurs, pentru a-i fi adusă la cunoştinţă decizia de condamnare.

19 iulie 2013 - Omar Hayssam este predat Poliţiei Române, în cursul dimineţii, potrivit purtătorului de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

- IGPR anunţă că Omar Hayssam a fost dus într-un centru de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Române pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu închisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancrută frauduloasă şi înşelăciune.

- Procurorii DIICOT solicită Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a lui Omar Hayssam în dosarul în care este judecat pentru delapidare, instanţa urmând să dezbată această cerere în 23 iulie.

- Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, pentru MEDIAFAX, că reţinerea lui Omar Hayssam este indiscutabil un succes important al statului român, precizând că aducerea în ţară a acestuia "s-a întâmplat datorită eforturilor făcute de preşedintele României, de instituţiile statului".

- Premierul Victor Ponta afirmă că serviciile de informaţii şi ministerele Apărării, de Externe, Interne şi Justiţie sunt instituţiile care au muncit pentru ca Hayssam să fie adus în România, a declarat premierul Ponta, arătând că el nu cunoaşte şi vreun rol al Preşedinţiei, dar adăugând imediat: "Ba da, a dat comunicatul de presă".

El a mai afirmat că Preşedinţia, Guvernul şi Ministerul de Externe au avut o poziţie comună privind menţinerea reprezentanţei diplomatice a României în Siria, dar a insistat că serviciile de informaţii şi ministerele enumerate au lucrat efectiv pentru aducerea lui Hayssam.

Conform şefului Executivului, aducerea în ţară a lui Omar Hayssam ar putea fi neplăcută mai ales pentru acele persoane care încă vorbesc în somn şi au căzut din pat "astăzi dimineaţă", Vasile Blaga era cel care conducea Ministerul de Interne în 2006, când Hayssam a fugit din România.

- Fostul procuror general al României Ilie Botoş, care a părăsit funcţia după plecarea din România a lui Omar Hayssam, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, comentând aducerea în ţară a acestuia, că se bucură că instituţiile statului şi-au făcut datoria şi că se reintră în legalitate.

- Mihai Răzvan Ungureanu, fost ministru de Externe în perioada scandalului Hayssam, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, comentând reţinerea lui Omar Hayssam, că acest caz e exemplar pentru modul în care clasa politică a devenit complice la devalizarea industriei, menţionând că Justiţia funcţionează şi că este mândru de cei din SIE.

- Profesorul Mircea Beuran, şeful Clinicii de chirurgie 2 de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, cel care l-a operat pe Hayssam, a spus că aducerea în ţară a lui Omar Hayssam este un lucru foarte bun pentru medicină, este dovada că doctorii şi-au făcut datoria şi că medicina românească este foarte bună.

- Fostul şef al DGIPI Virgil Ardelean, care şi-a dat demisia în 2006, în urma scandalului privind fuga lui Omar Hayssam din România, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că nu ştie dacă sirianul a fost într-adevăr adus în România, arătând că nu vrea să facă niciun comentariu pe această temă.

"Nici nu ştiu dacă Omar Hayssam a fost adus în România. Eu sunt demult plecat din Bucureşti şi nu mai am nicio legătură cu probleme de acest gen", a spus Virgil Ardelean.

- Marie Jeanne Ion, unul dintre jurnaliştii răpiţi în Irak în 2005, a declarat, exclusiv pentru MEDIAFAX, că aducerea lui Omar Hayssam este "doar un pas normal" într-o societate civilizată, adăugând: "Îmi aduc aminte cum era să mor, aşa că aş cam vrea să ştiu de ce am ajuns în situaţia respectivă".

- Ovidiu Ohanesian, din grupul jurnaliştilor răpiţi în 2005 la Bagdad, a declarat, pentru MEDIAFAX, că este surprins de aducerea în ţară a lui Omar Hayssam şi că rămâne de văzut dacă acesta va vorbi, pentru că are foarte multe de spus, despre răpiri, "oameni politici mânjiţi", terorism.

- Cel de-al treilea jurnalist răpit, Sorin Mişcoci, a declarat, pentru MEDIAFAX, că era convins că Omar Hayssam va fi adus în ţară, "pentru că preşedintele a promis", precizând că aşteaptă să vadă ce are de spus sirianul despre răpire şi despre cine l-a ajutat să plece din România.

- Preşedintele Traian Băsescu a susţinut o declaraţia de presă în care a precizat că nu confirmă că Hayssam a fost preluat din Siria, nici că a fost repatriat cu un avion al Armatei Române şi nici că a fost repatriat în baza unui acord de extrădare.

Tot şeful statului a spus, răspunzând unei întrebări privind locul de unde a fost adus Hayssam, că el nici nu confirmă, nici nu infirmă nimic, adăugând: "Cum să vă spun, când România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat".

Băsescu a mai afirmat, referindu-se la comunicatul de presă emis de către Administraţia prezidenţială cu privire la aducerea în ţară a lui Omar Hayssam, că acesta a fost difuzat de către Preşedinţie pentru că era vorba despre un condamnat la terorism.

De asemenea, Traian Băsescu a mai declarat că Omar Hayssam ar trebui să colaboreze cu justiţia, deoarece cele trei pedepse ale sale pot însemna chiar şi 25 de ani de închisoare, ceea ce e "mult prea mult" pentru vârsta sirianului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO