Cazul arestărilor pe bandă rulantă din CJ-uri: de la câte arestări în sus o instituţie trebuie desfiinţată?

În ultima săptămână alţi trei şefi de consiliu judeţean au ajuns în anchetele DNA, ridicând numărul celor arestaţi la aproape jumă­tate din numărul preşe­dinţilor de consilii.

În ultima săptămână au fost arestaţi preşedintele CJ Buzău, Cristinel Bigiu, preşedintele CJ Hune­doara, Mircea Moloţ, iar aseară încă se afla la DNA preşedintele CJ Timiş, Titus Bojin. Acuzaţiile? Corupţie, în principal.

Funcţia de preşedinte ales de consiliu judeţean a fost introdusă în 2008, când s-a decis şi introducerea votului uninominal pentru Parlament. Votul uninominal la parlamentare ca şi mandatul de cinci ani al preşe­dintelui s-au dovedit a fi o greşeală, dar despre alegerea prin vot a preşedinţilor de consiliu judeţean nu se spune nimic. Raţiunea alegerii lor în mod direct a fost „ruperea“ lor de „centru“.

Dacă sunt aleşi uninominal – se spunea atunci – şi nu din rândul con­silierilor judeţeni, ar fi mai liberi în exercitarea mandatului încredinţat de cetăţeni şi direct răspunzători în faţa acestora.

Doar că, după cum se vede, odată cu creşterea exponenţială a puterii lor ce derivă din câştigarea unui mandat direct de la popor, aceştia au transformat judeţele în feude proprii şi decid în primul rând pentru binele lor. Altfel nu se explică cum aproape jumătate din şefii de consiliu au trecut prin arestul şi anchetele DNA.

În primăvară, premierul Victor Ponta susţinea că preşedinţii de consiliu judeţean „sunt cei mai votaţi“, iar românii au cea mai mare încredere în ei. Cu această încredere drept garanţie, preşedinţii de consilii judeţene s-au pus pe furat, astfel că întrebarea lui Liviu Dragnea, şi el cândva preşedinte de CJ, anume că „Începem să ne punem întrebarea câţi mai rămânem în picioare până la sfârsitul anului“, era perfect în­dreptăţită când a fost pusă, în pri­măvară.

Dar încă o întrebare tebuie pusă: câţi dintr-o instituţie trebuie arestaţi pentru ca instituţia să fie desfiinţată? - instituţia preşedintelui de consiliu judeţean ales prin vot, în cazul nostru.

Un român votează în alegerile locale şi generale de şase ori – în alegerile locale îl votează pe primar, consiliul local şi consiliul judeţean (consiliul de sector şi consiliul general, în cazul Bucureştiului) şi pe preşe­dintele consiliului judeţean. În alegerile generale îşi votează depu­tatul şi senatorul.

Şi, încă, în alegerile prezidenţiale, pe preşedinte. Sunt, aşadar, în România şapte niveluri de exercitare a puterii delegate, iar această stra­tificare nu face funcţionarea statului mai eficientă. Şi atunci, dacă acum se discută revenirea la lista de partid întrucât votul uninominal nu a avut ca rezultat decât crearea unui Legislativ monstrous (588 de parla­mentari ieşiţi în alegeri, ca efect al legii, faţă de ceea ce poporul a votat în referendumul din 2009, anume un parlament cu 300 de aleşi), nu ar trebui rediscutată şi poziţia preşe­dinţilor de consiliu judeţean de vreme ce ceea ce produc ei mai vizibil sunt ştirile cu arestarea lor?

Ce sens are o astfel de funcţie, dacă jumătate din preşedinţii con­siliilor judeţene sunt în arest, în arest la domiciliu, trimişi în judecaţă, iar unii chiar condamnaţi?

Lista preşedinţilor de consiliu judeţean aflaţi în atenţia DNA

- Preşedintele CJ Bacău Dragoş Benea - cercetat pentru o presupusă deturnare de fonduri.

- Preşedintele CJ Botoşani Florin Ţurcanu - condamnat la închisoare cu suspendare pentru fals.

- Preşedintele CJ Braşov Aristotel Căncescu - în arest, cercetat pentru corupţie.

- Preşedintele CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu - arestat la domiciliu, cercetat pentru finanţare ilegală a campaniei electorale şi pentru corupţie.

- Preşedintele CJ Buzău Marian Bigiu - arestat pentru fapte de corupţie.

- Preşedintele CJ Cluj Horea Uioreanu - (arestat la domiciliu după mai multe luni de arest în închisoare), trimis în judecată pentru luare de mită, spălare de bani şi fals.

- Preşedintele CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu - cercetat sub control judiciar pentru corupţie, după o lună de arest.

- Preşedintele CJ Dâmboviţa Adrian Ţuţuianu - cercetat pentru nereguli în campanie.

- Preşedintele CJ Dolj Ion Prioteasa - urmărit penal pentru corupţie.

- Preşedintele CJ Harghita Borboly Csaba - trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi fals intelectual.

- Preşedintele CJ Hunedoara Mircea Moloţ – arestat la domiciliu, cercetat pentru corupţie.

- Preşedintele CJ Mehedinţi Adrian Duicu – arestat la domiciliu (după mai multe luni de închisoare), judecat pentru corupţie.

- Preşedintele CJ Prahova Mircea Cosma – cercetat pentru corupţie sub control judiciar.

- Preşedintele CJ Sibiu Ion Cindrea – trims în judecată pentru conflict de interese (pe când era deputat).

- Preşedintele CJ Timiş Titu Bojin, consilierul judeţean Marcel Mihoc, 17 primari, managerul Muzeului Satului Bănăţean, un director de la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, directorul regional şi directorul economic al Direcţiei Drumuri şi Poduri Timişoara arau audiaţi aseară de procurori într-un mare dosar de coruţie.

- Preşedintele CJ Vrancea Marian Oprişan – judecat pentru corupţie.

- Celor de mai sus li se adaugă: fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu – cercetat în mai multe dosare şi condamnat la nouă ani de închisoare într-un dosar a cărui sentinţă nu este definitivă. A fost obligat să demisioneze după ce a fost găsit incompatibil, Liviu Dragnea, fost preşedinte al CJ Teleorman – cercetat în dosarul demiterii lui Traian Băsescu.