Eveniment

Candidatura vicepremierului Viorel Ştefan pentru poziţia de membru al Curţii Europene de Conturi a fost respinsă pe fondul unei confruntări violente între Bucureşti şi Bruxelles

Candidatura vicepremierului Viorel Ştefan pentru...

Autor: Iulian Anghel

17.04.2019, 00:05 438

Douăzeci şi trei de ani de prezenţă continuă în Parlament (trei mandate de senator şi trei de deputat), un mandat de ministru al finanţelor (scurt, e drept), un mandat de vicepremier în guvernul de la Bucureşti, un titlu de „doctor în economie“: toate acestea nu i-au fost de ajuns lui Viorel Ştefan, actualmente vicepremier în guvernul Dăncilă, să ocupe o poziţie de membru al Curţii Europene de Conturi, post care revine de drept României.

Plenul Parlamentului European a respins candidatura din partea României a vicepremierului pentru poziţia de membru al Curţii Europene de Conturi. Anterior, o comisie de specialitate a Parlamentului îi respinsese şi ea candidatura, dar Ştefan nu s-a retras, iar situaţia s-a tranşat în plenul Parlamentului, unde, din nou, a fost definitiv respins.

Situaţia este stânjenitoare pentru că acel post aparţine României, prin urmare Bucureştiul trebuie să propună un alt candidat. Pe cine să propună, dacă Ştefan, fost ministru de finanţe, parlamentar din 1996 (23 de ani, deci), care a condus comisiile de buget-finanţe şi în Senat şi în Cameră, vreme de mai multe legislaturi, nu a fost bun? În plus, Ştefan venea direct de la Palatul Victoria - este adjunctul premierului Viorica Dăncilă, ocupând poziţia de vicepremier. Cum poţi fi vicepremier într-un guvern, fost ministru al finanţelor, dar să fii respins pentru poziţia de simplu membru al unei curţi de conturi, fie ea şi europeană, post care, în plus, este al ţării şi al guvernului care te-au propus?

Europarlamentarul Siegfried Mureşan (PNL) a susţinut într-o postare pe Facebook că membrii comisiei de control bugetar a PE l-au considerat prea slab: „În plen s-a întâmplat exact ce era firesc: colegii au urmat avizul negativ al specialiştilor din Comisia pentru control bugetar şi plenul a confirmat votul negativ cu in scor usturător: 222 voturi pentru, 372 voturi împotrivă. Guvernul Dăncilă a pierdut de două ori. În timp ce candidatul croat a primit avizul Parlamentului European, candidatul guvernului Dăncilă a eşuat. Guvernul trebuia să retragă candidatul şi să nu se facă de ruşine în plenul PE“.

Parlamentul nu comentează astfel de decizii de respingere. Dar situaţia este stânjenitoare. Cu doar o zi înainte Parlamentul European luase în discuţie, pentru a doua oară în câteva luni, situaţia din România, unde, spun mulţi europarlamentari, lucrurile merg din ce în ce mai rău. Nu doar modificările aduse legilor justiţiei îi supără pe unii legiuitori, şi de stânga, şi de dreapta, ci şi ofensiva rar văzută a guvernului şi a majorităţii parlamentare de la Bucureşti împotriva candidaturii Laurei Codruţa Kövesi pentru fotoliul de procuror-şef european. Şi totul se petrece în vremea în care România deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar miniştrii guvernului de la Bucureşti îi coordonează pe ceilalţi miniştri din ţările membre ale UE. Puterea de la Bucureşti şi-a făcut mulţi duşmani la Bruxelles – atât la Comisia Europeană, cât şi la Parlament (unde este criticat deopotrivă de conservatori şi de socialişti). Iar acum plăteşte. Pe

11 aprilie preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (PES), din care face parte PSD, Serghei Stanişev, a transmis că „liderii PES consideră îngheţate relaţiile cu PSD până când guvernul României îşi clarifică angajamentul faţă de statul de drept şi urmează recomandările Comisiei Europene“. Acum candidatul guvernului PSD a fost respins de Parlamentul European. În ultima vreme, atât Manfred Weber, liderul grupului conservator al PPE, care are şanse de a ajunge şeful Comisiei Europene, cât şi vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, care ţinteşte, la rândul lui, aceeaşi poziţie, fiind susţinut de socialişti, au ameninţat că România îşi va pierde dreptul de vot în Consiliu dacă nu renunţă la modificările legilor justiţiei, cum cere Comisia Europeană.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO