Zece antreprenori din Moldova au fost premiaţi ieri pentru performanţa în afaceri la Iaşi, în cadrul proiectului „Campioni în business“, organizat de Ziarul Financiar împreună cu fondul de investiţii Enterprise Investors, BCR- cea mai mare bancă locală, firma de audit PwC şi Fundaţia Triple Helix.
Dedeman din Bacău (retail bricolaj), Köber din Neamţ (producţie vopsele), Pandora Prod din Focşani (textile), Electric Plus din Bacău (tâmplărie din PVC), Balcanic Prod din Focşani (ambalaje), Autonom Services din Piatra-Neamţ (închirieri auto), Iulius Management Center din Iaşi (retail), Betty Ice din Suceava (producţia de îngheţată), Dodali din Galaţi (lactate) şi Suinprod din Roman (industria cărnii) au fost premianţii „Campioni în business“ din Moldova anul acesta.
„Antreprenorul român este mai prudent, după ce în anii de criză a văzut că cele mai negre coşmaruri i se pot îndeplini. Criza a adus cele mai rele scenarii, mult mai rele decât şi le imaginau. Creşterea de aici încolo se va face cu o mai mare prudenţă, cu o grijă mai mare pe managementul cash-ului“, a spus Cristian Nacu, partener în cadrul fondului de investiţii cu capital de risc Enterprise Investors.
Antreprenorii din regiunea Moldovei au învăţat din experienţa companiilor mari, multinaţionale, să se înconjoare de echipe performante, iar acest lucru i-a ajutat să îşi îmbunătăţească marjele de profitabilitate.
„Vorbeam zilele trecute cu un constructor şi m-am bucurat să aud că investeşte foarte mult în echipa din jurul său. (…) Antreprenorii sunt în prezent mult mai atenţi la ceea ce fac, îşi construiesc strategiile pentru a urmări profitabilitatea pe fiecare zonă de activitate, pe fiecare divizie“, a explicat Vlad Vitcu, director regional corporate pentru Moldova în cadrul BCR. La rândul său, Ionuţ Sas, director al departamentului de servicii de consultanţă fiscală pentru antreprenori în cadrul PwC, a observat că discursul antreprenorilor locali s-a schimbat: dacă în anii de boom vorbeau de creştere, iar în criză cuvântul de ordine a fost supravieţuirea, în prezent se pune un accent semnificativ pe sustenabilitatea afacerii.
„Sustenabilitatea este dată de modalitatea în care businessul este condus, dacă are structura potrivită, dacă modelul de afaceri folosit este unul optim, dacă piaţa de desfacere este România sau ar trebui să mai fie şi alte ţări şi dacă focusul este pe profita-bilitate. Am ajuns la momentul în care antreprenorii români îşi doresc să-şi planifice afacerea pe termen mediu şi lung“, a spus Sas.
Iar observaţiile consultanţilor şi bancherilor au fost „validate“ de către antreprenorii din Moldova premiaţi ieri la Iaşi.
„Focusul pe care îl avem este să menţinem o profitabilitate în parametrii doriţi. În ultimul an am curăţat compania de tot ce nu era profitabil şi sperăm să avem parte în viitor de vreme bună, acesta fiind cel mai important factor al unui business sezonier ca al nostru“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului şi distribuitorului de îngheţată Betty Ice din Suceava, companie care a primit premiul special „Campion în business“ pentru ambiţie în afaceri.
O extindere bine „planificată“ o are şi retailerul de bricolaj Dedeman, campion în business la categoria companii mari, companie fondată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl.
„Dacă Dedeman s-a înfiinţat în 1992 cu un magazin pe o suprafaţă de 16 metri pătraţi, astăzi compania a ajuns la 40 de magazine şi 7.200 de angajaţi. Planul este să continuăm creşterea cu paşi mărunţi, vrem să ajungem la o reţea de 50 de magazine până în 2016 şi să încercăm să ne extindem şi în afara ţării, în Republica Moldova“, a spus Florin Artenie, director al magazinului Dedeman din Iaşi.
Marcin Wojcicki, director executiv, Bursa de Valori Bucureşti
Sunt conştient că în ultimii ani Bursa de Valori din Bucureşti nu a finanţat companii antreprenoriale mici. Când am venit în România nu mi-am dat seama cum ar trebui să fie finanţate aceste companii, ne-am dat seama că la companiile mici finanţarea vine de multe ori de la membrii familiei. Am avut ocazia, în ultimele luni, să stăm de vorbă cu reprezentanţi ai companiilor şi ne-am dat seama că antreprenorii nu sunt împotriva finaţării prin BVB, dar că trebuie să creăm mecanisme pentru ca aceste finanţări să fie accesate. De aceea, BVB va implementa sistemul alternativ de tranzacţionare, numit AeRO, dedicat firmelor mici şi mijlocii cu potenţial de creştere ridicat şi interesate să folosească bursa ca mijloc de finanţare.
Nu încercăm să creăm un model nou, folosim experienţa din alte ţări, a Bursei de la Londra sau de la Varşovia. În Varşovia, de exemplu, am creat condiţii pentru ca 450 de companii mici să găsească finanţare prin BVB. Ştiu că în România mediul este dominat de companii mari, însă încercăm să aducem şi companiile mici şi mijlocii pe această piaţă.
Cristian Nacu, partener, Fondul de investiţii Enterprise Investors
Anul 2013 a fost un an mai bun decât cel anterior, se vede că multe companii încep să iasă uşor - uşor din criză, după cum arată şi rezultatele din acest an ale proiectului nostru. S-au observat câteva schimbări de trend: dacă în perioada 2007 – 2008 în clasamente erau aproape exclusiv firme de construcţii, treptat au început să apară firme din domeniul agriculturii şi al procesării alimentelor, de aceea cred că ne îndreptăm către o direcţie mai sănătoasă, mai sustenabilă.
Una din problemele principale ale tuturor companiilor româneşti a fost lipsa de capitalizare, care se poate face prin bursă, prin profit reinvestit sau prin surse externe, prin fonduri de investiţii. Nu sunt concurente, ci sunt succesive aceste surse de finanţare.
Vlad Vitcu, director regional corporate Moldova, BCR
Companiile antreprenorilor au început să fie mult mai stabile, au învăţat, prin oamenii pe care i-au adus în organizaţii, să îşi conducă afacerile asemenea marilor companii.
Vorbeam zilele trecute cu un constructor şi m-am bucurat să aud că investeşte foarte mult în echipa din jurul său. A fost o perioadă în care au cam lipsit acest gen de abordări, dar se observă o preocupare tot mai mare pentru dezvoltarea resurselor umane. Antreprenorii sunt mult mai atenţi la ceea ce fac, îşi construiesc strategiile pentru a urmări profitabilitatea pe fiecare zonă de activitate, pe fiecare divizie.
Vom fi alături şi vom susţine în continuare antreprenorii care au dat dovadă de bună credinţă, sunt exemple de muncă, de adaptabilitate, de perseverenţă.
Ionuţ Sas, director, Servicii de consultanţă fiscală pentru antreprenori, PwC România
În 2013 a avut loc o stabilizare, iar o tendinţă pe care am remarcat-o a fost aceea că economia românească începe să se mute din partea de construcţii şi imobiliare în zona de producţie şi agricultură. Pe lângă curaj, anul 2014 a adus şi griji antreprenorilor, suplimentar faţă de anul trecut. Dacă în anii trecuţi vorbeam de antreprenori care vorbeau doar de creştere, a urmat apoi supravieţuirea, iar noul cuvânt pe care l-am auzit în ultima perioadă a fost sustenabilitatea.
Am ajuns la momentul în care antreprenorii români îşi doresc să-şi planifice afacerea pe termen mediu şi lung.
Dorin Dancu, partener, Inspires
Valoarea unui antreprenor este dată de ceea ce se întâmplă în organizaţie atunci când antreprenorul nu este acolo, însă, din păcate, mulţi antreprenori rămân prea «îndrăgostiţi» de firmele lor.
Corporaţiile încep să piardă pentru că promovează lucruri false. Rar am văzut o companie în care, în rândul valorilor promovate, două dintre acestea să nu fie pasiunea şi excelenţa. Or, când vorbeşti de excelenţă, acesta un atribut care nu se adresează prin definiţie unei mulţimi, iar unele companii cu mii de angajaţi susţin că excelenţa este o valoare internă.
Cultura generează performanţă şi profit, la fel cum poate genera scădere în afaceri şi în profitabilitate, iar managerii şi antreprenorii nu trebuie să uite că banii îi fac doar cu oamenii.
Florin Artenie, director al magazinului Dedeman din Iaşi
Dacă Dedeman s-a înfiinţat în 1992 cu un magazine pe o suprafaţă de 16 metri pătraţi, astăzi compania a ajuns la 40 de magazine şi 7.200 de angajaţi. Putem discuta astăzi de peste 45.000 de produse în magazinele noastre.
Planul este să continuăm creşterea cu paşi mărunţi, vrem să ajungem la o reţea de 50 de magazine până în 2016 şi să încercăm să ne extindem şi în afara ţării, în Republica Moldova.
Ionuţ Sima, director comercial, Balcani Prod
Compania activează în domeniul maselor plastice, livrăm materie primă pentru marile companii. Avem trei companii şi producem de la saci, sacoşe, până la folii de împachetat – ambalaje primare pentru produsele companiilor.
Rezultatele financiare din ultimul an se datorează investiţiilor făcute în 2012, pe o piaţă virgină în România.
Eduard Köber, director de achiziţii în cadrul Köber
Sper să am capacitatea să duc mai departe afacerea tatălui mei, înfiinţată în anul 1991, când apele erau tulburi, Policolor nu mai producea, iar noi am acoperit cererea de pe piaţă la început prin producţia de răşini, iar apoi am făcut vopsele. În prezent, avem trei fabrici (una de vopsele decorative, una de vopsele industriale şi una de centrale termice) în care lucrează 500 de angajaţi.
Din fericire, îmi place ceea ce fac pentru că pot să aduc un aport direct profitului companiei, dar, din păcate, nu pot să nu observ cum se duce la vale industria chimică din România. 90% din achiziţiile pe care le fac sunt din afara ţării, pentru că cercetători pe care îi mai avem în ţară sunt cercetători de dragul cercetării, însă nu fac proiecte cu aplicabilitate practică.
Lenuţa Cherciu, financial manager, Pandora Prod
Anul 2013 a fost un an bun pentru firma Pandora, o afacere de familie creată în 1994, cu acţionari 100% români. Am început activitatea cu 10-12 angajaţi, iar profitul obţinut de companie s-a reinvestit tot timpul, astfel că am ajuns astăzi să ne mutăm într-o fabrică nouă, unde lucrează peste 1.000 de angajaţi.
Am reuşit să intrăm pe piaţa externă şi, chiar dacă am început cu producţia de tip lohn, de câţiva ani nu mai producem în lohn, am luat muncitori calificaţi şi produsul integrat e al nostru. A trebuit să depunem mai mult efort, să ne îndreptăm spre calitate, competitivitate, pentru că lucrăm pentru piaţa externă, iar gradul de responsabilitate este ridicat. Producem materii prime pentru jachetele marca Burberry care pot ieşi de la noi cu preţuri de peste 100 de euro şi care se vând în magazinele din străinătate cu 400 de euro.
Liliana Gârmacea, proprietar, Electric Plus
Electric Plus este o companie înfiinţară în 1995, cu o creştere accelerată în domeniul producţiei de PVC-uri. Au fost trei factori care au stat la baza creşterii companiei: am investit în utilaje şi echipamente performante, am urmărit o extindere teritorială când alţi competitori se retrăgeau şi am reuşit să dăm în folosinţă o unitate de producţie.
Raluca Munteanu, director de dezvoltare al Iulius Management Center
2013 a fost un an bun, s-a văzut o stabilizare. Veniturile din chirii au mers pe un trend ascendent şi echipa noastră a ajuns la un punct în care a cules roadele tuturor eforturilor de până acum. Proiectele noastre sunt valorificate la maximum din toate punctele de vedere, nu câştigăm doar din chirii, ci şi din organizarea de evenimente. La nivel de reţea, Iulius are un trafic de peste 50 de milioane de oameni anual. În complexul Palas avem peste 15 mil. vizitatori anual, în creştere cu 10% faţă de anul precedent.
Alina Donici, cofondator Dodali (Artesana)
Veneam din zona consultanţei de fonduri europene, iar ideea fondării acestei afaceri a venit după o vizită la o fabrică din Spania. Întâi am testat piaţa cu produse importate, pentru a vedea dacă există potenţial de produse din lapte de capră în România, iar apoi, văzând că se cumpără, am accesat finanţare europeană şi am făcut o fabrică la Tecuci.
Vasile Armenean, proprietarul Betty Ice
Focusul pe care îl avem este să menţinem o profitabilitate în parametrii doriţi. În ultimul an am curăţat compania de tot ce nu era profitabil şi sperăm să avem parte în viitor de vreme bună, acesta fiind cel ami important factor al unui business sezonier ca al nostru. Vara aceasta nu am avut vreme prea bună, a fost un an dificil pentru noi, dar sper să facem un profit acceptabil.
Strategia noastră implică să facem 10 gelaterii în oraşele importante, dar şi gelaterii în formate mai mici, în centre comerciale şi în parcuri.Piaţa s-a modificat, iar planurile de viitor includ dezvoltarea diviziei de distribuţie a îngheţatei la domiciliu, iar o componentă importantă în acest sens o are online-ul.
Ioan Antoci, director general Suinprod
Suinprod este o investiţie curajoasă, în care puţini oameni au crezut. Puţină lume ştie că România a primit accesul către piaţa europeană cu produse din carnea de porc începând din acest an.
Păstrăm un statut de sănătate a animalelor extrem de înalt pentru a nu fi nevoiţi să folosim medicamente în producţie, pentru că acolo unde sunt aglomerări mari, sunt şi multe îmbolnăviri.
Pentru 2015 vizăm o creştere a cifrei de afaceri cu 10-15%. Am pornit o investiţie anul acesta, iar rezultatele se vor vedea în creşterea rezultatelor financiare din 2015.
