Bugetul de stat este aşteptat de mediul de afaceri, pentru că întârzierea adoptării lui ţine pe loc şi mediul privat.
Firmele, cum ar fi cele din construcţii, aşteaptă ca guvernul să demareze investiţiile promise, care ar însemna un prim pas în relansarea economică, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
„Întârzierea bugetului afectează demararea în forţă a investiţiilor, că dacă nu ai buget nu poţi finanţa. Lipsa de finanţare va încetini exact această zonă de relansare care poate aduce foarte mult în cazul României, care chiar are nevoie de lucrări. Mediul privat este interesat să facă profit şi va face tot ce depinde de el să-şi ţină afacerile şi să facă profit“, a spus Cristian Pârvan.
Industria, care face peste 20% din economia României, aşteaptă de asemenea proiectul de buget. Marii consumatori industriali de energie aşteaptă să primească compensările pentru emisiile indirecte în 2020, plăţi care ar fi trebuit să înceapă anul trecut. „Aşteptările industriei sunt legate de faptul că acest buget ar trebui să rezolve toate angajamentele deja existente privind compensarea emisiilor indirecte, ar trebui să reflecte şi să acopere compensarea certificatelor verzi la marii consumatori industriali de energie şi de asemenea ar trebui să acopere reducerea taxei de cogenerare“, a spus, pentru ZF, Petru Ianc, preşedintele Societăţii de Metalurgie.
Întârzierea publicării proiectului de buget este însă o poveste veche. Situaţia de faţă însă, cu aşteptări de relansare a ecoomiei şi a businessului, reclamă o urgenţă mai mare în adoptarea bugetului de stat. Temperatura este ridicată în acest moment în coaliţia de guvernare de necesitatea reducerii cheltuielilor în paralel cu creşterea substanţială a veniturilor. Peste toate acestea, fiecare ministru vrea bani mai mulţi pentru portofoliul său: ministrul educaţiei Sorin Câmpeanu a ameninţat public cu demisia dacă bugetul Educaţiei nu se majorează faţă de cel din 2020.
Guvernul aşteaptă venituri de 360 mld. lei în 2021, după ce în 2020 veniturile au stagnat la nivelul celor din 2019. Pe de altă parte, vrea să menţină creştere cheltuielilor la 5%, după ce în 2020 au crescut cu 15%.