Consilierii generali ai Municipiului Bucureşti au aprobat, cu mai bine de o lună şi jumătate întârziere faţă de termenul legal, bugetul Capitalei - un buget extrem de optimist chiar şi pentru un an electoral cum este 2012 -, stabilind venituri în acest an de 4,64 mld. lei (1,06 mld. euro), în creştere cu 28% faţă de 2011, când veniturile au fost de 3,3 mld. lei (760 mil euro). Cheltuielile ar urma să fie de 4,91 mld. lei (1,14 mld. euro), cu un deficit de 268 mil. lei (62 mil. euro).
Aprobarea s-a făcut nu fără scandal, primarul general al Capitalei Sorin Oprescu (desen) anunţând că nu va semna bugetul pentru că el i-a fost modificat de consilierii care controlează Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), cei din PDL, PNG şi PRM, în vreme ce consilierii USL şi primarul s-au retras din şedinţă înainte de vot. Primarul general se plânge că i-au fost tăiate cheltuielile pentru investiţii fixate în proiectul de buget la 1,4 mld. lei (aproape 400 mil. euro) care au fost transferate spre subvenţiile care, oricum, înghit un sfert din veniturile preconizate - 1 mld. lei (225 mil. euro).
Faţă de anii trecuţi, bugetul Bucureştiului nu mai are bani din credite externe pentru investiţii şi trebuie să se descurce cu veniturile proprii.
Sorin Oprescu nu poate ataca bugetul, dar ameninţă că nu-l va semna întrucât i-au fost tăiaţi bani de la investiţii (de la pasajul Basarab, pasajul Pipera şi altele).
În bugetul pentru 2012 veniturile au fost fixate în creştere cu 28% faţă de anul trecut (de la 3,3 mld. lei la 4,6 mld. lei), deşi nu există temei foarte clar pentru a susţine că activitatea economică va înflori faţă de 2011 (bugetele locale sunt alimentate nu doar din impozite locale, ci şi din impozitele pe venit şi profit şi cotă defalcată de TVA), iar taxele locale nu au crescut.
Situaţia tinde să semene cu cea de anul trecut, când consilierii au votat un buget de venituri de 4,4 mld. lei, dar, din cauza nerelizării veniturilor, a trebuit să facă rectificări peste rectificări, închizând anul cu venituri de 3,3 mld lei (-25%). Exemplul de anul trecut arată cât de manipulat poate fi bugetul Bucureştiului, cu venituri supradimensionate şi cu alocări care pot fi arbitrare, de vreme ce un sfert din venituri sunt doar pe hârtie.
Nu este clar în buget de unde va fi acoperit deficitul de 268 mil. lei (4,6 mld. lei venituri preconizate, dar cheltuieli de 4,9 mld. lei), câtă vreme Primăria Generală nu mai are din creditele externe trecute decât 11 mil. euro.
Din bugetul de cheltuieli de 4,9 mld. lei, 3,3 miliarde de lei sunt cheltuieli curente (1,4 mld. lei achiziţii de bunuri şi servicii, peste 1 mld. lei subvenţii, 138 mil. lei reprezintă dobânzile la credite, iar 371 mil. lei cheltuielile de personal). Serviciul datoriei este de 120 mil. lei, în vreme ce cheltuielile de investiţii sub 1 mld. lei.
Acest capitol al investiţiilor a reaprins războiul dintre primarul general şi consilierii care controlează CGMB (PDL, PRM şi PNG). Cele două părţi se acuză una pe cealaltă că manipulează bugetul în interes electoral.
Consilierii PDL susţin că primarul general împinge banii spre zonele pe care le controlează (investiţiile), mai mult, a supradimensionat bugetul pentru a avea bani de cheltuială pentru acestea, urmând ca în a doua parte a anului, când se va vedea că nu sunt bani, să taie subvenţiile.
"PDL Bucureşti a reparat bugetul Capitalei tăind achiziţiile şi investiţiile aberante ale primarului general", susţine consilierul PDL Călin Murg.
Drept urmare, PDL a luat bani de la unele investiţii (nici un leu nu este alocat pentru începerea vreunei invesiţii noi) şi le-a dat la subvenţii (în special la teatre, RATB şi RADET).
Motiv pentru primarul general să susţină: "Au fost luaţi bani fără nicio justificare şi create o serie întreagă de secţiuni financiare fără justificare. Nu există raportul Comisiei economice a CGMB, nu îmi însuşesc acest buget şi, deşi nu am posibilitatea juridică să îl atac, nu voi semna forma finală. Bugetul RATB a fost suplimentat, deşi subvenţia era acoperită, bugetul RADET a fost suplimentat, deşi subvenţia era acoperiă, fiind luaţi bani de la departamentul de mediu, de la cel pentru locuinţe sociale şi din capitolul de investiţii, prin care urma să fie continuate proiectele deja începute."
Bugetul administraţiei străzilor rămâne, în continuare, cel mai mare - 340 mil. lei, dar, prin zeci de amendamente, sumele au fost mutate în multe cazuri de ici colo. În privinţa investiţiilor, Pasajul Pipera a rămăs cu 130 mil. lei (din 147 mil. lei cât ceruse Oprescu), Pasajul Basarab cu 68 mil. lei (faţă de 74 mil. lei cerute). Pentru continuarea lucrărilor la diametrala Buzeşti-Uranus s-âau dat 116 mil. lei, pentru Pasajul Muncii 50 mil. lei, în vreme ce alţi 180 mil. lei merg spre una dintre cele mai costisitoare lucrări din Bucureşti, Arena Naţională, care, deşi nou-nouţă are nevoie de refacerea gazonului şi de o parcare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels