Eveniment

Buget 2021. Dragoş Cabat, economist: Economia îşi va reveni abia în al treilea şi al patrulea trimestru din 2021, dar cu o industrie schimbată pentru totdeauna

Dragoş Cabat economist: De la transporturi până la construcţii, de la construcţii până la HoReCa, piesajul va fi complet nou. Nu va fi un peisaj selenar, dar obiceiurile de consum, modificate în criză, vor schimba comportamentele de business.

Dragoş Cabat economist: De la transporturi până la construcţii, de la construcţii până la HoReCa, piesajul va fi complet nou. Nu va fi un peisaj selenar, dar obiceiurile de consum, modificate în criză, vor schimba comportamentele de business.

Autor: Iulian Anghel

29.10.2020, 20:00 672

Este o legăturiă indisolubilă între revenirea economiei şi finalul pandemiei. Germanii vor începe, probabil, vaccinarea împotriva COVID-19 prin ianuarie şi o vor termina prin martie-aprilie, pentru că ei fac deja pregătiri în acest sens. Ţările latine, mai domoale, cum sunt România, Italia, Spania sau Franţa, se vor mişca mai greu. Vom petrece acest interval într-o incertitudine apăsătoare, care a va afecta puternic şi economia.

Ne vom reveni în trimestrele III şi IV din 2021, cu o industrie  schimbată pentru totdeauna: „De la transporturi până la co­­nstrucţii, de la construcţii până la HoReCa, peisajul va fi complet nou. Nu va fi un peisaj selenar, dar obiceiurile de consum, modificate în criză, vor schimba comportamentele de business. Cred că oamenii nu vor mai dori să se întoarcă în birouri. Nu se va petrece doar la noi această mutare, se vor întâmpla aceste lucruri la Londra, la Paris. «Flexibilitatea» va fi cuvântul de ordine. Cred că se va discuta, într-un orizont nu prea îndepărtat, despre o săptămână de lucru de patru zile. Salariile nu vor scădea pentru că nevoia de forţă de muncă rămâne. Acum, desigur, România nu este între ţările în care angajaţii au o putere mai mare decât angajatorii. Dar, la nivel european, cel puţin, acestea vor fi discuţiile“, crede economistul Dragoş Cabat.

Desigur, vor rămâne destule joburi unde angajatul va interacţiona cu clientul. Nu poţi repara o maşină de la distanţă şi nici nu poţi construi o casă din faţa calculatorului. Dar acestea sunt chestiuni de perspectivă. În privinţa anului 2021, este clar că nu vom atinge, anul viitor, nivelul lui 2019, crede economistul.

„Va fi mai bine decât în 2020. Dar nu vom ajunge la nivelul din 2019 decât în 2022 sau 2023.“

Deficitul uriaş din 2020, de 8-9% din PIB, nu se va repeta pentru că va fi imposibil de susţinut.

„Anul acesta este unul «special». Deficitul va fi ajustat, fără doar şi poate.“

„Cum o va face viitorul guvern este dificil de spus. Îmi este limpede că majorarea pensiilor cu 40% nu se va petrece. 2020 a fost anul pandemiei, dar şi anul cheltuielilor exagerate. Pe piaţa de servicii medicale s-a făcut sau s-a încercat să se facă ceea ce nu s-a făcut de 20 – 30 de ani. Nimeni nu s-a mai uitat la costuri. Şi de aici deficitul. Aceste lucruri nu se mai pot întâmpla în 2021.“

Pentru moment, în ciuda creşterii cheltuielilor, datoria publică, ca pondere în PIB, este încă mică. Partea bună a fost că dobânzile au fost foarte jos şI Finanţele s-au putut îndatora (67 mld. lei, deficitul la nouă luni). Dar „faţa întunecată a lunii“ este oricând posibil să se arate: inflaţie mare, dublată de creşterea costului creditului - „acesta ar fi un dezastru.“

Va urma, probabil, după eliminarea crizei medicale, o criză a datoriilor suverane. Deja datoria, la nivelul UE, a crescut cu opt puncte procentuale din PIB, în decurs de doar un an, până spre 89% din PIB-ul Uniunii. Datoriile totale ale Uniunii depăşeau, la finalul trimestrului al doilea, 10.000 mld. euro.

„Va urma probabil o restructurare a datoriilor. Grecia, în criză, nu a avut o putere de negociere mare. Dar, dacă Franţa, Germania, Italia sau Spania intră în vârtejul datoriilor suverane, puterea de negociere a finanţatorilor va fi mult diminuată.“

În România, lucrurile vor fi pe muche de cuţit până în trimestrul trei sau patru al lui 2021, când un vaccin ar urma să fie distribuit în masă.

Bugetul consolidat va fi înghesuit între nenumăratele cereri de noi cheltuieli şi constrângerile veniturilor mici, ca rezultat al falimentelor şi al restructurărilor: „Dacă deficitul se va reduce spre 4 – 5% din PIB, va fi bine. Va fi complicat: nu ai creştere economică, nu ai venituri. Nu ai venituri, nu ai posibilitate de reacţie. Multe companii ar putea dispărea, altele se vor restructura. Schimburile comerciale internaţionale vor fi mai puţine. Toate acestea vor însemna venituri mai mici la buget din impozitul pe venit, pe salarii, pe profit.. Deci o putere de reacţie a statului mult diminuată.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO