Situaţia este atât de volatilă încât orice previzune pentru 2021 este o loterie, dar sunt lucruri general valabile ce pot fi constatate chiar şi într-o astfel de situaţie: o retrogradare a ratingului datoriei suverane a României va antrena costuri în creştere nu doar pentru împrumuturile Trezoreriei, ci şi pentru împrumuturile companiilor.
Scăparea de sub control a pandemiei ar complica foarte mult situaţia – responsabilitatea individuală este, prin urmare, enormă pentru fiecare dintre noi. Chiar şi aşa şi, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă, în primul rând din cauza deficitelor cronice care apasă asupra bugetului, statul trebuie să continue să sprijine companiile, pentru că, fără mediul privat, economia este moartă, spune Claudiu Vuţă, analist economic, membru al AAFBR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România) şi membru fondator al Project-E.ro, o platformă de dezbatere economică.
„Studiul nostru (al Project-E.ro, care a efectuat recent o cercetare în rândul absolvenţilor şi cursanţilor programului EMBA Româno-Canadian – n.red.) arată că 77% dintre repondenţi se aşteaptă, pe viitor, la concedieri. 64% dintre aceştia anticipează o înrăutăţire a condiţiilor macro, în următoarele 12 luni. Iată un sentiment apăsător. Agenţia americană de evaluare financiară Moody's a amânat, la 23 octombrie, o decizie în privinţa datoriei suverane a României. Vom vedea ce va spune, în decembrie, o altă agenţie de evaluare, S&P. Peste tot în lume se fac reevaluări, chiar şi ratingul SUA este pus sub semnul întrebării, având în vedere viteza uriaşă cu care creşte datoria statelor (media este de 8 puncte procentuale din PIB, T2/2020 faţă de T2/2019, la nivelul UE şi de 7 puncte în cazul României – n.red.).“
