Caută doar în titlu
Eveniment

Buget 2021. Adrian Codîrlaşu, CFA România: Dacă nu vor exista derapaje mari ale politicii fiscale, atunci ratingul de ţară va fi păstrat, economia îşi va reveni treptat, cursul leu/euro va fi echilibrat, iar inflaţia va rămâne în ţinte

„Vedem o scădere a PIB de 4 – 5% în acest an. Anticipaţiile pentru 2021 sunt pozitive, dar cred că vom ajunge la creşterea din 2019 abia în 2022. Ceea ce înseamnă: creşterea din 2021 va fi sub căderea din acest an."

Cu sau fără lockdown local, economia tot va avea de suferit pentru că toţi partenerii principali ai României au reintrat în carantină. La peste 10.000 de îmbolnăviri raportate zilnic, dacă guvernul nu lua măsuri, oamenii înşişi ar fi luat măsuri, pentru a se proteja. Pentru bugetul pe 2021, valul al doilea al pandemiei va avea urmări însemnate: statul/bugetul va trebui să-şi menţină, pe termen mai lung, cheltuiala pentru sprijinirea sistemului medical aflat în cumpănă, dar şi pentru susţinerea economiei, având în vedere că, din nou, segmente întregi ale acesteia sunt închise prin decizie administrativă, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.

„Anul acesta vom avea un deficit probabil de 9-10% din PIB. Şi acesta doar dacă procentul de majorare a pensiilor rămâne la 14%. Dacă, anul viitor, deficitul fiscal coboară la 5-6-7% din PIB, va fi bine. Nu este ceva excepţional, ceea ce ni se întâmplă este un lucru comun la nivelul întregii Europe. Comisia Europeană a suspendat regulile deficitului bugetar şi chiar insistă pentru majorarea cheltuielilor publice. Probleme vor fi doar dacă nu vom reuşim să coborâm deficitul, în 2021“, comentează Adrian Codîrlaşu.

Comisia Europeană, într-un raport de săptămâna trecută, anticipează că România nu va reuşi, în următorii doi ani, să-şi reducă deficitul fiscal; dimpotrivă, acesta ar urma să ajungă la 12,5% din PIB în 2022, iar datoria publică la peste 60% din PIB, în acelaşi orizont de timp.

Vechea „Cassandra“ fusese blestemată ca să prevestească, cu acurateţe, viitorul, dar ca nimeni să nu o creadă. Noua „Cassandra“ de la Bruxelles a făcut dese predicţii care nu au văzut lumina zilei; însă este mai prudent, oricum, să mergi pe variante mai pesimiste, decât să te trezeşti descoperit. Aşa că, cea mai bună cale este să alegi să fii optimist şi, în egală măsură, prudent.

„Vedem o scădere a PIB de 4 – 5% în acest an. Anticipaţiile pentru 2021 sunt pozitive, dar cred că vom ajunge la creşterea din 2019 abia în 2022. Ceea ce înseamnă: creşterea din 2021 va fi sub căderea din acest an. Cu noul val al pandemiei, sunt aşteptări negative din Spania, din Franţa, din Germania (mai puţin), din Marea Britanie. Chiar căderea Marii Britanii – deşi nu mai este în UE – are o mare putere de contagiune. Scăderea, în aceste ţări, va transmite un şoc negativ peste tot în Europa. Chiar dacă nu impunem o carantină severă, tot vom fi afectaţi“.

Pe partea de schimburi comerciale, exporturile scad, dar cresc transferurile (plus 500 mil. euro între ianuarie – august), ceea ce ar putea presupune că unii dintre românii întorşi acasă din cauza pandemiei continuă să lucreze, de la distanţă, pentru anagajatorii lor şi-şi primesc, prin virament bancar, salariile, presupune Codîrlaşu.

Cursul de schimb leu/euro are o depreciere rezonabilă (sub 3% de la începutul anului).

„Echilibrul se va păstra şi în anul ce vine, dacă nu va exista un rating downgrade.“

Agenţiile de evaluare financiară au amânat o reevaluare de fond a ratingului datoriei suverane a României. Aşteaptă, crede Adrian Codîrlaşu, finalul alegerilor şi, eventual, un plan. România stă mult mai bine decât în criza din 2008, volatilităţile au fost mult mai bine gestionate.

„Dacă, după alegeri, guvernul va prezentat un plan credibil de ajustare fiscală, pe 3-4 ani, atunci nu văd niciun pericol, din acest punct de vedere. Nu cred că vom mai asista la vreo perioadă de austeritate. O propunere de revenire, într-un orizont de 4 ani, la un deficit bugetar de 3% din PIB, însoţită de un plan credibil, este o măsură suficientă pentru ca nimeni să nu aibă un motiv de retrogradare a ratingurilor României.“

Aşa că, dacă nu există derapaje mari ale politicii fiscale, atunci lucrurile se vor îndrepta, economia îşi va reveni, cursul va fi echilibrat şi inflaţia va rămâne în ţinte, crede Codîrlaşu.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.