Bugetul a intrat în forţă în discuţia Legislativului, iar comisiile reunite votaseră deja fără schimbări bugetul de stat în prima parte a zilei de ieri. Potrivit proiectului, veniturile consolidate ale statului vor creşte în 2018 faţă de 2017 cu 11,9%, iar cheltuielile cu 11,6%, la o creştere economică estimată de 5,5%. Veniturile vor reveni, potrivit proiectului, peste bariera de 30% din PIB sub care intraseră în 2016, o dată cu puternica relaxare fiscală decisă de guvern. Nominal, proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creştere de venituri faţă de 2017 de 30,7 mld. lei, până la 285,5 mld. lei, în vreme ce cheltuielile ar urma să avanseze cu 32,8 mld. lei, până la 314,5 mld. lei.
Cele mai mari creşteri de venituri ar urma să vină din contribuţiile de asigurări care vor avansa în 2018, potrivit estimărilor, cu 20 de miliarde de lei (până la 91,8 mld. lei). În aceeaşi vreme însă, veniturile din impozitul pe salarii şi venit ar urma să scadă cu 9,4 miliarde de lei ca urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%.
Veniturile din TVA cresc, potrivit documentului citat, cu 8,6 miliarde de lei (plus 16,3% faţă de 2017). Veniturile din accize sunt programate să crească cu 3,6 mld. lei (plus 13,5% faţă de 2017). Şi la sumele primite de la UE sunt prevăzute creşteri însemnate, plus 6,9 mld. lei (plus 32% faţă de 2017), până la 28,4 mld. lei. „Veniturile nefiscale“ scad însă cu 2 mld. lei, până la 20,3 mld. lei.
În privinţa cheltuielilor totale, acestea cresc cu 11,6%. Cea mai mare creştere va fi consemnată la cheltuielile de personal – un plus de 11,6 mld. lei (plus 16,6% faţă de 2017).
În privinţa „asistenţei sociale“ cheltuielile cresc cu 2,9%, până la 98,6 mld. lei. Consiliul Fiscal susţine însă că ele sunt subevaluate cu 4 mld. lei aşa cum, la TVA, veniturile ar fi supraevaluate cu 3-4 mld. lei.
Deficitul bugetar pe 2018 a fost stabilit la 27 de miliarde de lei (2,97% din PIB).
Opoziţia a depus la buget, într-o primă etapă, amendamente generale, între acestea renunţarea la calculul care stă la baza bugetului - în primul rând aplicarea TVA split şi trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.
Cererea de renunţare la mutarea CAS a fost respinsă de parlamentarii puterii pe motiv că, dacă ar fi admisă, „deficitul structural ar urca undeva la 4-5% din PIB, efortul bugetar pentru creşterea salariilor fiind de 93 de miliarde de lei în loc de 81 de miliarde de lei”.
Prorogarea termenului de aplicare a split TVA a fost, de asemenea respinsă, pe motiv că o prorogare cu un an (cât au cerut iniţiatorii amendamentului) ar duce la transferul acestei măsuri în sarcina bugetului pe 2019.
Preşedintele de şedinţă Viorel Ştefan (fostul ministru de finanţe) a ţinut să precizeze că doar instituţiile publice, nu şi companiile de stat, vor fi scutite de defalcarea plăţii TVA.
„Am văzut la televizor că s-a tot spus, şi ieri, şi azi, că societăţile şi companiile de stat nu ar intra sub incidenţa split TVA - e fals. Vă spun acum că doar instituţiile publice, nu şi companiile de stat, sunt excluse de la această măsură”, a spus Viorel Ştefan.
Un alt amendament respins de comisiile reunite prevedea ca restanţele de plată ale statului către companii să fie compensate cu restanţele de plată ale companiilor către stat. „Este ciudat ca, spre exemplu, CFR Călători, care are de primit bani pentru prestarea serviciului public de transport feroviar, să apară şi pe lista cu marii datornici la buget”, au argumentat iniţiatorii. Replica - motivaţia respingerii acestui amendament - a fost aceea că societăţile de stat cu pierderi nu au voie să mărească salarii, iar dacă li s-ar compensa aceste restanţe ar apărea motive să se ceară măriri de salarii.
Unul dintre puţinele amendamente admise la nivelul comisiilor reunite prevede posibilitatea cadrelor nedidactice din învăţămând să cumuleze mai multe funcţii, cu condiţia ca a doua funcţie să nu afecteze prima activitate. De exemplu, secretara unei şcoli să poată fi şi contabilă sau bibliotecară, lucru care în şcolile din mediul rural ar fi benefic pentru activităţile curente.
