Mediafax.biz Exclusiv

Capitala nu are buget şi Oprescu trebuie să taie un miliard de lei

Capitala nu are buget şi Oprescu trebuie să taie un miliard de lei

Autor: Iulian Anghel

05.03.2012, 20:25 395

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a întârziat cu aproape o lună (deocamdată) adoptarea bugetului local, întrucât primarul general Sorin Oprescu nu a pus proiectul nici măcar în dezbatere publică, cum cere legea finanţelor publice locale. Explicaţia, nemărturisită public: în vistieria municipalităţii vor fi anul acesta cu o treime mai puţini bani decât în 2011, un an şi aşa complicat în care prevederile bugetare definitive ale contului de execuţie au evidenţiat venituri de 3,2 mld. lei, faţă de 4,4 mld lei (1 mld. euro) cât prevedea prima formă a bugetului votată de consilierii municipali.

Potrivit legii finanţelor publice locale, bugetul local trebuie aprobat în 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a legii bugetului de stat, ceea ce înseamnă că bugetul municipalităţii ar fi trebuit aprobat până pe 10 februarie.

Ministerul Finanţelor a amendat Primăria Generală care nu mai primeşte sume defalcate de la bugetul de stat până la aprobarea propriului buget.

Consilierii municipali nu au văzut proiectul, dar viceprimarul Mircea Raicu spune că el va fi mai mic cu o treime faţă de 2011 (adică un miliard de lei) întrucât municipalitatea nu se mai poate baza pe bani din creditele externe obţinuţi în anii trecuţi pentru că fondurile s-ar fi epuizat.

Potrivit viceprimarului, municipalitatea a avut anul trecut pentru investiţii din creditele externe în jur de 150 mil. euro. Contul de execuţie a bugetului creditelor externe al municipiului evidenţiază cheltuieli efective din creditele externe în 2011 de 226 mil. lei (52 mil euro), în principal pentru investiţii în învăţământ (132 mil. lei) şi transport (87,5 mil. lei).

Situaţia este complicată pentru primarul general Sorin Oprescu cu câteva luni înainte de alegerile locale în care acesta atacă un al doilea mandat. El trebuie să arate ce a realizat în cei patru ani ai primului său mandat - ar putea să aducă aminte de Pasajul Basarab sau Stadionul Naţional, finalizate în mandatul său, dar începute înainte de a ajunge el edil-şef. Dar lucrările pe care le-a început sau le-a prins la început - cum ar fi diametrala Nord-Sud sau şoseaua Uranus-Berzei-Buzeşti care trebuie să fie gata anul acesta - ar putea fi întârziate din lipsa banilor.

Aşa că redactarea proiectului de buget întârzie pentru că cheltuielile trebuie redimensionate strict la veniturile municipalităţii, iar problema este de unde tai un miliard de lei, o sumă considerabilă pentru un buget în scădere continuă de câţiva ani.

Raicu crede că lucrări majore de investiţii nu vor începe anul acesta din lipsa banilor, iar cele începute pot fi încetinite, dar adaugă că tăierile vor fi operate, cel mai probabil, de la serviciile publice.

Consilierul municipal Doru Giugulea opinează că bugetul ar putea fi aprobat în următoarea şedinţă a CGMB, dar crede şi el că acesta ar putea fi mai sărac decât în anii trecuţi.

Primarul general Sorin Oprescu, cel care trebuie să prezinte consilierilor municipali proiectul de buget spre aprobare, nu a putut fi contactat pentru detalii în legătură cu întârzierea promovării lui. Iar Direcţia Generală Economică din cadrul Primăriei Generale care are în subordine Direcţia buget nu a răspuns solicitării ZF de a explica situaţia conturilor municipalităţii.

În urmă cu câţiva ani, municipalitatea a avut sume la dispoziţie din venituri proprii şi credite externe - 1,8 mld. euro în 2006, 1,6 mld. euro în 2007 şi 1,3 mld. euro în 2008. Criza a lovit puternic bugetul care s-a prăbuşit în 2009 la 934 mil. euro şi la 857 mil. euro în 2010.

2011 este un an curios pentru buget: consilierii municipali au votat în primăvara trecută (adoptarea bugetului cu întârziere este o boală veche a municipalităţii) un buget de venituri de 4,4 mld. lei (1 mld. euro) însă, prin rectificări succesive, acesta a fost redus cu peste 1 mld. lei, la 3,28 mld. lei la finele anului. Este adevărat că veniturile la întocmirea unui buget sunt într-o măsură şi ipoteze de lucru, veniturile pot fi mai mari sau mai mici decât se prevede iniţial. Dar să ratezi ţinta de venituri cu un procent de 25% faţă de prevederile iniţiale este o problemă care ridică multe semne de întrebare.

Mircea Raicu susţine că nu veniturile s-au prăbuşit anul trecut, ci bugetul a fost întocmit greşit, mai mult, a fost "greşit intenţionat". De exemplu, veniturile din închirieri au fost socotite la 300 mil. lei, când în anul precedent acestea fuseseră de 70 mil. lei şi era clar că nu pot creşte de patru ori într-un an.

De ce a fost întocmit bugetul "greşit intenţionat"? "A fost necesar să se acopere cu bani anumite zone, iar când veniturile nu au fost realizate s-a tăiat de la serviciile publice", spune Raicu, care nu a dorit însă să dea exemple concrete.

Bucureştiul este oraşul cu cele mai mari venituri din ţară, iar faptul că realizează peste 20% din PIB-ul României se vede şi în bugetele locale care sunt alimentate nu doar din taxe locale, ci şi din cotă defalcată de TVA sau din impozitul pe venit şi profit. Astfel, municipalitatea se poate baza în anii buni pe venituri care pot sări de 1 mld. euro, în vreme ce bugetele celor şase sectoare ale Capitalei au, împreună, venituri de încă un miliard de euro.

Aşadar, Bucureştiul este o "afacere" anuală de două miliarde de euro şi de aici şi lupta extrem de dură care s-a dat la fiecare patru ani pentru cucerirea politică a oraşului. Nu trebuie uitat că oricine vrea să deschidă o afacere, să o extindă sau pur şi simplu să o menţină în viaţă se loveşte de administraţia locală, iar a deţine poziţii la vârful acesteia, mai ales în Bucureşti, conferă titularilor nu doar vizibilitate, ci şi putere.

Bugetul Bucureştiului a mai fost alimentat în anii trecuţi şi din credite externe, în principal dintr-o emisiune de euroobligaţ iuni de 500 mil. euro din vremea în care primar general era Adriean Videanu (PDL). Scadenţa vine în 2015. Pe acest considerent, primarul general în exerciţiu a cerut anul trecut consilierilor să-i aprobe un nou împrumut de 800 mil. euro, din care 500 mil. ar fi urmat să meargă spre plata datoriei, iar 300 mil. euro să meargă spre investiţii. Însă consilierii s-au opus (deocamdată) pe motiv că Oprescu nu a prezentat şi planurile de investiţ ii pentru cei 300 mil. euro.

La finele anului trecut, municipalitatea avea în derulare 11 finanţări rambursabile, în calitate de împrumutat, subîmprumutat sau garant, în valoare de 873 mil. euro din care rambursase în jur de 140 mil. euro. La aceasta nu se adaugă însă datoria istorică a RADET, în jur de 250 mil. euro. Astfel că datoria totală a municipalităţii este acum de aproximativ 1 mld. euro - lucrul pozitiv fiind faptul că aceasta este pe termen foarte lung şi permite Primăriei Generale să se încadreze în plafonul de îndatorare de maximum 30% din bugetul propriu.

În privinţa sectoarelor Bucureştiului, acestea şi-au bugetat în 2012 venituri cu plus/minus 10% faţă de 2011. Bani fiind destui, şi cheltuielile sunt pe măsură şi multe dintre ele ridică semne de întrebare - de pildă cheltuielile foarte mari cu spaţiile verzi. Primăria sectorului 4 va cheltui anul acesta (dintr-un buget de venituri de 452 mil. lei) 55 mil. lei pentru întreţinerea parcurilor şi a zonelor verzi şi alte 37,8 mil. lei pentru "protecţia mediului". În aceeaşi vreme, pentru modernizarea sistemului rutier sunt alocaţi doar 17 mil. lei. Ca peste tot, cei mai mulţi bani se duc la învăţământ, 147 mil. lei.

La sectorul 1, cel mai bogat al Bucureş tiului, cu venituri bugetate de 1,1 mld. lei (la cheltuieli bugetate de 1,4 mld. lei), 118 mil. lei merg spre "recreere, cultură şi religie", 145 mil. lei spre "protecţia mediului", 47 mil. lei merg spre ordine publică şi doar 55 mil. lei pe transport. Sectorul 1 este mai atent cu asistenţa socială pentru care va cheltui, în 2012, 151 mil. lei, în vreme ce grosul bugetului merge spre învăţământ, 270 mil. lei.

Dintr-un buget de venituri de 839 mil.lei sectorul 6 alocă 294 mil. lei pentru "apărare civilă" (!) cu precizarea că la acest capitol intră "achiziţia de bunuri şi servicii precum carburanţi, servicii telefonice, poştă, TV, internet". Dar la şcoli merg doar 41 mil. lei, în vreme ce pentru secţiunea de dezvoltare sunt alocaţi 105 mil. lei.

Sectorul 3, care şi-a bugetat venituri de 658 mil. lei, va cheltui 168 mil. lei pentru "recreere, cultură şi religie" şi 62 mil. lei pentru "protecţia mediului". În aceeaşi vreme, la asistenţă socială merg 86 mil. lei.

O bună parte a bugetului merge şi aici spre învăţământ, 206 mil. lei. Din bugetul de 756 mil. lei, Primăria sectorului 2 alocă 62 mil. lei pentru ajutoare sociale şi alte 52 mil. lei pentru "ajutoare sociale în numerar", în vreme ce spre "cultură, recreere şi religie" merg 136 mil. lei. Spre întreţinerea spaţiilor verzi merg 21 mil. lei, iar pentru "protecţia mediului" nu mai puţin de 106 mil. lei. Transportul costă 77 mil. lei, iar învăţământul 274 mil. lei, în vreme ce ordinii publice îi sunt alocate 34 mil. lei. Totalul cheltuielilor în sectorul 2 sunt în 2012 de 998 mil. lei, la venituri estimate de 756 mil. lei, deficitul fiind acoperit din împrumuturi.

Sectorul 5 condus de Marian Vanghelie nu şi-a publicat nici anul trecut, nici anul acesta bugetul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO