Eveniment

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: „Normal că scad preţurile de achiziţie în retail. Nu era logic ca aşa să se întâmple?“

Bogdan Chiriţoiu: Era normal să se întâmple aşa, ca serviciile să fie scăzute din preţul de achiziţie a mărfii. Această măsură este o încercare a Parlamentului de a aduce retailerii spre modelul de business din comerţul tradiţional

Bogdan Chiriţoiu: Era normal să se întâmple aşa, ca serviciile să fie scăzute din preţul de achiziţie a mărfii. Această măsură este o încercare a Parlamentului de a aduce retailerii spre modelul de business din comerţul tradiţional

Autor: Roana Rotaru

25.01.2017, 00:04 920

Preşedintele Consiliului Con­curenţei, Bogdan Chiriţoiu, consideră că măsura legislativă care interzice retaile­ri­lor încasarea de taxe şi servicii de la funizor este o intervenţie a statului în piaţă, dar în acelaşi timp admite că mo­dul de business al super­marketurilor este „straniu“, în sensul că, dacă în co­merţul tra­diţional comercianţii câştigă din adaosul pe care îl practică, retailerii câş­tigă mai degrabă din închirierea raftului şi din alte taxe pe care le cer.

„Această mă­sură ridică semne de întrebare: «De ce nu-i laşi tu pe oameni să facă contracte cum vor ei? De ce ne amestecăm noi, statul?» – e o întrebare legitimă. Pe de altă parte, e straniu modul lor de bu­siness, prin care ma­gazinul mai degrabă câştigă din închirierea raftului decât din vânzarea produselor şi tot vrea taxe de listare, taxe de aia, taxa de ailaltă. E un model de business, aşa se întâmplă şi în alte ţari. O fi având logica lui, dar e un model ciudat de business pentru un om care nu e specialist în retail“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe ce a avut loc la sediul instituţiei pe care o conduce. Odată cu interdicţia retailerilor de a încasa taxe şi servicii de la furnizor, o măsură care este în vigoare şi se aplică încă din vara anului trecut prin modificările aduse legii 321/2009 privind comerţul cu produse alimentare, super­marketurile au renunţat să mai factureze taxe şi servicii, însă au cerut scăderea acestor costuri din preţul de achiziţie a mărfii, potrivit datelor din piaţă.

Bogdan Chiriţoiu spune că era normal să se întâmple aşa, ca serviciile să fie scăzute din preţul de achiziţie a mărfii, şi mai califică această măsură ca o încercare a Parlamentului de a aduce retailerii spre modelul de business din comerţul tradiţional.

„M-a surprins surprinderea celor care spuneau: «Nu se poate! Uite, ne scad preţurile de achiziţie a mărfii». Normal că scad preţurile de achiziţie. Nu era logic ca aşa să se întâmple? Ce s-ar fi putut întâmpla altceva?“, a spus Chiriţoiu.

Iniţiatorii legii admit că nu a fost tocmai o măsură bine gândită. Nini Să­punaru: „Nu ne-am gândit că retai­lerii interpretează că şi transportul e in­terzis“. Fostul preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Nini Săpunaru, cel care a avizat această lege şi care a plecat din funcţie odată cu instaurarea noului guvern, spune că dacă ar fi rămas în funcţie ar fi modificat această măsură şi ar fi permis încasarea de taxe şi servicii de la furnizor, cu condiţia ca acestea să fie trecute de la început în contract, nu să fie adăugate pe parcurs.

„Eu aveam în gând să modific această măsură dacă mai rămâneam. Să intro­ducem acolo unde sunt interzise fac­tu­rările de taxe şi servicii, că sunt permise serviciile, dar care trebuie tre­cute în contract de la început, referi­toare la transportul mărfurilor, condiţio­nare, depozitare şi aşa mai departe, însă doar dacă sunt înţelegeri contractuale făcute la momentul încheierii contrac­tului şi nu introduse după aceea“, a declarat pentru ZF Nini Săpunaru.

Potrivit datelor din piaţa, această măsura de interzicere a taxelor şi serviciilor de la furnizor a fost o măsură benefică pentru producătorii români pentru că „le-a mai ridicat o povară de pe umeri“ , chiar dacă aceste taxe doar au scăzut pe alocuri, nu au fost eliminate intergral.

Legea 150/2016, care aduce modificări legii 321/2009 privind comerţul cu produse alimentare, a fost creată cu scopul de a  încuraja producătorii agricoli locali să pătrundă cu produsele lor în reţelele de comerţ modern. Până pe 15 ianuarie Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) avea obligaţia să publice varianta finală a normelor de aplicare pentru acea parte a legii care va impune retailerilor ca cel puţin 51% dintre produsele agroalimentare prezente la raft să provină din laţul scurt de aprovizionare, însă nici până la momentul redactării articolului nu a reuşit să îşi îndeplinească atribuţiile.

Articole din legea 150/2016 care nu au avut nevoie de norme de aplicare sunt în vigoare şi se aplică încă din luna iulie a anului trecut, respectiv interdicţia retailerilor de a încasa taxe şi servicii de la furnizor, impunerea unor termenele de plată mai scurte, interdicţia retailerului de a nu pretinde furnizorului să nu vândă altcuiva mai ieftin decât lui, dar şi alte măsuri.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO