Eveniment

BNR avertizează: Valoarea maximă sustenabilă a datoriei publice este de 50-55% din PIB

BNR avertizează: Valoarea maximă sustenabilă a...

Autor: Iulian Anghel

23.07.2021, 00:05 3802

„Sustenabilitatea datoriei nu are în vedere doar menţinerea indicatorului sub un anumit nivel critic, ci şi asigurarea că îndatorarea suplimentară îşi are corespondent în active sau schimbări structurale ale economiei care să permită pe viitor achitarea datoriilor, fără sacrificii deosebite pentru generaţiile viitoare.“

România nu poate susţine o datorie publică mai mare de 55% din PIB, avertizează BNR, în condiţiile în care datoria a ajuns deja la 49,7% din PIB în luna mai.

România nu este într-o situaţie fericită, în ciuda optimismului legat de revenirea creşterii economice. Con­strân­gerile bugetare devin tot mai severe, pe fondul adâncirii semni­ficative a deficitului bugetar şi a ma­jorării însemnate a datoriei guverna­mentale.

„Îmbunătăţirea guvernanţei privind investiţiile publice, orientarea cu precădere către domenii strategice, precum şi utilizarea într-o măsură mai ridicată a fondurilor europene reprezintă elemente care pot direcţiona economia ţării noastre către un nou model de creştere, concomitent cu reducerea presiunii asupra resurselor bugetare“, arată „Raportul asupra stabilităţii financiare“, publicat joi de BNR.

Potrivit sursei citate, punerea în practică, la nivel european a fondului de redresare economică reprezintă şi pentru România o ocazie importantă pentru de a-şi îmbunătăţi starea infrastructurii publice, şi pentru a susţine tranziţia către economia verde şi digitalizare. Este şi o ocazie pentru a eficientiza aparatul administrativ, pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice prin redimensio­narea cheltuielilor publice fără a genera un efect negativ asupra economiei, având în vedere că o parte din consolidarea fiscală ar putea fi contrabalansată de creşterea absorbţiei fondurilor europene.

România ar urma să primească prin acest plan de redresare al UE 29,2 mld. euro, jumătate din aceste fonduri fiind imprumururi cu o dobândă mică.

„Ridicarea restricţiilor sanitare în cursul trimestrului III al anului 2020 şi începerea vaccinării populaţiei la sfârşitul anului 2020 au dus la o redresare mai rapidă a activităţii economice, creşterea medie prog­nozată pentru ţările din regiune fiind de 5,4 la sută în anul 2021 şi de 4,7 la sută în anul 2022, România având cea mai mare rată de creştere în anul 2021 (7,4 la sută).“

Criza a prins economia într-un moment prost, din cauza cheltuielilor mari făcute în vreme de expansiune economică. Prin urmare, este necesară o definire mai atentă a măsurilor de sprijin a activităţii economice „pentru a asigura utilizarea cât mai eficientă a resurselor bugetare“. Deficitul bugetar a fost în 2020 de 9,7% din PIB, respectiv 101,9 miliarde lei. Majorarea punctului de pensie cu 14% din septembrie 2020 a implicat un efort bugetar suplimentar, estimat la 3,6 miliarde lei în anul 2020 şi respectiv 10,92 miliarde lei în anul 2021. Cheltu­ielile cu asistenţa socială (inclusiv pensiile) şi cu personalul au ajuns în 2020 să reprezinte 94% din valoarea veniturilor fiscale şi a contribuţiilor de asigurări, în creştere cu 13 puncte procentuale faţă de finalul anului 2019.

„Ponderea ridicată a cheltuielilor fixe în venituri reprezintă un impediment important în procesul de consolidare fiscală. Pentru a asigura capacitatea statului de a acoperi aceste cheltuieli este importantă atât o dimensionare proporţională a acestora cu evoluţia veniturilor bugetare viitoare.“ Asta în condiţiile în care România are unul dintre cele mai reduse niveluri ale veniturilor fiscale în PIB la nivel european.

Ca urmare a pandemiei, necesarul de finanţare aferent anului 2020 s-a majorat cu 62% faţă de anul precedent, ajungând la 148 de miliarde lei, un maxim istoric din punct de vedere absolut, respectiv 14% din PIB. Randamentele obligaţiunilor româ­neşti încă se situează la cel mai ridicat nivel atât regional, cât şi din Uniunea Europeană, indicând percepţia de risc ridicată a investitorilor.

„Pentru a putea menţine accesul facil şi la costuri reduse la pieţele financiare externe este necesar ca România să se angajeze în reforme fiscale care să îmbunătăţească sustena­bilitatea finanţelor publice şi să asigure o mai bună predictibilitate a cadrului fiscal“, arată documentul BNR care adaugă că accesarea fondurilor euro­pene trebuie să aibă o prioritate cres­cută pentru a susţine redresarea inves­tiţiilor, a moderniza structura econo­mi­ei şi a reduce impactul ajustării fiscale.

România are acces la 52,2 de miliarde euro aferente cadrului financiar multianual 2021-2027, plus alte 29 mld. euro disponibile prin instrumentul Next Generation EU (NGEU).

În privinţa datoriei publice, (exprimată ca procent în PIB) aceasta a crescut cu 12 puncte procentuale în anul 2020 şi cu încă 2,6 puncte procentuale în primele patru luni ale anului 2021, ajungând la 49,7 la sută din PIB: „Aceasta reprezintă cea mai abruptă tendinţă ascendentă din ultimii nouă ani şi plasează datoria publică în apropierea pragul de sustenabilitate conform estimărilor BNR.“

Cele mai recente estimări ale BNR – potrivit documentului citat – arată o valoare de 50-55% din PIB valoarea maximă sustenabilă a datoriei publice. Cea mai importantă contribuţie la această evoluţie a fost cea a datoriei emise pe pieţele externe, care a crescut cu 55% în aprilie 2021 faţă de nivelul de la decembrie 2019, în timp ce datoria internă s-a majorat cu 29%.

„Sustenabilitatea datoriei nu are în vedere doar menţinerea indicatorului sub un anumit nivel critic, ci şi asigurarea că îndatorarea suplimentară îşi are corespondent în active sau schimbări structurale ale economiei care să permită pe viitor achitarea datoriilor, fără sacrificii deosebite pentru generaţiile viitoare.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO