Eveniment

Banca Transilvania: Pentru 2022 este estimată o creştere a PIB cu 5,2%

Banca Transilvania: Pentru 2022 este estimată o...

Autor: Dorin Oancea

28.12.2021, 12:16 112

Analiştii Băncii Transilvania au revizuit scenariul macroeconomic central pe economia României pe termen mediu. Conform prognozelor macroeconomice actualizate, PIB-ul României ar putea creşte cu dinamici medii anuale de 6,2% în 2021, 5,2% în 2022 şi 4,9% în 2023, după ajustarea cu 3,7% din 2020.

Acest scenariu are la bază perspectivele pozitive pentru investiţiile productive (motorul economiei), susţinute de nivelul redus al costurilor reale de finanţare, potenţialul de dezvoltare la nivelul infrastructurii critice şi implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană după incidenţa crizei sanitare (Next Generation şi cadrul financiar multianual 2021-2027), arată Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania.

Conform previziunilor actualizate, investiţiile productive ar putea creşte cu dinamici anuale în accelerare la 7,6% în 2021, 10% în 2022, respectiv 11,1% în 2023, cu impact de antrenare în economie.

Perspectivele de accelerare a investiţiilor productive se vor resimţi la nivelul pieţei forţei de muncă – rata medie anuală a şomajului ar putea să scadă de la 5,2% în 2021 la 4,8% în 2022 şi 2023.

Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) previzionăm majorare cu ritmuri anuale de 6,9% în 2021, 5,5% în 2022, respectiv 4,3% în 2023, evoluţie susţinută de ameliorarea climatului din sfera pieţei forţei de muncă şi de nivelul redus al costurilor reale de finanţare.

La nivelul consumului public banca previzionează creştere cu dinamici anuale de 0,3% în 2021 şi 3% în 2022 şi 2023. Pe de altă parte, în sfera cererii externe este de aşteptat o creştere a exporturilor cu un ritm inferior celui consemnat de importuri în perioada 2021-2023: 7,0% vs. 9,7%.

Pe piaţa forţei de muncă sunt previzionate niveluri medii anuale ale ratei şomajului de 5,2% în 2021 şi 4,8% în 2022 şi 2023.

Analiştii băncii atrag atenţia asupra factorilor de risc la adresa economiei interne: dinamica crizei sanitare; climatul macro-financiar internaţional (inclusiv posibilitatea unor ajustări de amploare pe pieţele financiare, după creşterea puternică din ultimele trimestre); mix-ul de politici economice pe plan intern, mai ales în contextul instabilităţii politice; tensiunile geo-politice regionale.

Prognozele pe termen scurt şi mediu pentru dinamica indicatorilor din sfera dimensiunii financiare a economiei României au fost revizuite prin încorporarea celor mai recente evoluţii macro-financiare, globale, europene şi interne.

Previziunile actualizate indică perspectiva majorării preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu dinamici medii anuale de 4,1% în 2021, 5,1% în 2022, respectiv 3,8% în 2023, pe fondul şocurilor din sfera ofertei (în suprapunere în perioada recentă), într-un context dominat de relansarea economică postpandemie.

Perspectivele de persistenţă a presiunilor inflaţioniste la un nivel ridicat (superior celui ţintit de banca centrală) coroborate cu dinamica economiei la un ritm peste potenţial în trimestrele următoare exprimă o probabilitate ridicată ca Banca Naţională a României (BNR) să continue ciclul monetar post-pandemie în prima parte a anului 2022, prin majorări ale ratei de dobândă de referinţă şi prin lărgirea coridorului format din ratele de dobândă la facilităţile permanente în jurul ratei de dobândă de politică monetară (de la nivelul actual de 0,75 puncte procentuale), aspect semnalat în declaraţiile recente ale reprezentanţilor instituţiei.

Date fiind premisele de continuare a ciclului monetar post-pandemie, perspectivele pentru evoluţia PIB-ului nominal şi previziunile pentru piaţa americană a titlurilor de stat ne aşteptăm la o creştere a ratei medii anuale de dobândă la obligaţiunile
suverane pe scadenţa 10 ani de la 3,75% în 2021 la 5,18% în 2022. Pentru 2023 BT prognozează scăderea acestui indicator la 4,49%.

Pentru cursul mediu anual EUR/RON noile prognoze indică niveluri în creştere de la 4,92 în 2021 la 5,00 în 2022, respectiv 5,05 în 2023.

„Atragem atenţia cu privire la riscul ca oricând să asistăm la ajustări de amploare pe pieţele financiare internaţionale, care să determine deteriorarea climatului investiţional pe plan intern, mai ales în contextul persistenţei deficitelor gemene”, mai arată analiza BT.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO