„PIB-ul potenţial“, care reflectă nivelul ofertei agregate într-o economie atunci când „factorii de producţie“ (capital, muncă, productivitate) sunt utilizaţi la capacitate, a intrat pe o tendinţă ascendentă din 2014 şi va accelera pe termen mediu până la un nivel de peste 4,5% an/an în 2017, potrivit unei analize a Băncii Transilvania.
Analiza ia în calcul prevederile noului Cod fiscal, dar nu şi viitoarea lege a salarizării bugetarilor, care ar putea împinge creşterea economică peste PIB-ul potenţial, caz în care economiştii BT se aşteaptă la o intervenţie a Băncii Naţionale în sensul majorării dobânzii-cheie în încercarea de a stăvili consumul. „În acest context, de evoluţie a economiei la un ritm peste potenţial, ne aşteptăm la posibilitatea reacţiei politicii monetare pentru a contracara riscul de acumulare de derapaje şi a contribui la creşterea durabilă a economiei“, arată Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, în studiul citat.
Ipoteza stimulării creşterii economice prin consum peste potenţialul economic (PIB-ul potenţial) a fost unul dintre motivele pentru care unii economişti din Banca Naţională şi de la Consiliul Fiscal s-au opus primei variante a Codului fiscal, ce intră în vigoare la 1 ianuarie viitor, care prevedea reduceri considerabile de taxe. Astfel de reduceri masive de impozite ar fi contribuit, în opinia acestor economişti, la dezechilibrarea bugetului statului prin majorarea peste limita acceptabilă a deficitului bugetar, dar şi la majorarea consumului, majorare care ar fi stimulat economia dincolo de potenţialul ei de 4% la acest moment (în analizele BNR şi ale Consiliului Fiscal).
Acest lucru ar însemna o majorare a importurilor întrucât economia nu produce la nivelul cererii stimulate de reducerea taxelor, cu consecinţe negative pentru deficitul comercial şi pentru deficitul de cont curent al balanţei de plăţi.
WikiZF: Profilul companiei Banca Transilvania
Consumul intern creşte în ultima vreme, într-o proporţie însemnată, ca urmare a majorării salariilor şi a pensiilor, dar şi a reducerii dobânzilor.
După o creştere de 7% anul trecut, consumul a avansat la şapte luni cu 5,6%, an/an. Însă, pe fondul reducerii TVA la 9%, de la 1 iunie, consumul la alimente a avansat în iunie şi iulie cu peste 20% faţă de lunile corespunzătoare ale lui 2014. Este, prin urmare, de aşteptat care reducerea TVA la 20% de la 24%, din 2016, dar şi anunţatele creşteri de salarii, să stimuleze şi mai mult consumul, caz în care BNR chiar a ameninţat că va majora dobânda-cheie aflată acum la 1,75%, ceea ce va scumpi creditele în lei.
Economiştii care se opun creşterii economice prin consum subliniază avantajele creşterii prin investiţii care ar stimula PIB-ul potenţial, adică oferta, eliminând riscul consumului exagerat din import cu consecinţe negative asupra balanţei de plăţi şi a balanţei comerciale.
Economia are însă nevoie de creşteri anuale de peste 5% pentru a reduce din decalajele ce o despart de UE. După 26 de ani de tranziţie, nivelul de trai în România este la jumătatea mediei UE (la paritatea puterii de cumpărare), în vreme ce salariile sunt la un sfert din această medie.
