PSD şi PNL au atacat la Curtea Constituţională (CCR) Codulsocial - cel de-al doilea mare proiect adoptat de Guvern înaceastă primăvară - pe considerentul că încalcă dreptul laasociere şi la grevă prevăzute de Constituţie, iar desfiinţareacontractelor colective de muncă la nivel naţional îngrădeştelibertatea sindicală.
Avocaţii spun însă că un cod social era absolut necesar. Codulsocial desfiinţează contractele colective de muncă la nivelnaţional, menţinându-le la nivel "micro": "Contractelecolective de muncă se pot negocia la nivel de unităţi, grupuri deunităţi şi sectoare de activitate". "Aceste prevederi sunt denatură să aducă atingeri grave dreptului la negociere colectivă",spune sesizarea către CCR. Codul social legiferează că negociereacolectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepţiacazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi, lucruconsiderat neconstituţional de opoziţie, care susţine că se încalcăastfel dreptul constituţional de a negocia la nivel de ţară.Premierul Emil Boc a susţinut că eliminarea contractelor colectivela nivel naţional este obligatorie pentru că negocierea acestoragenerează dezechilibre economice în cascadă, distorsioneazăprincipiul negocierii voluntare şi introduce obligaţii caredepăşesc posibilităţile bugetare ale unităţilor.
Ioan Dumitraşcu, avocatul specializat în dreptul muncii,partener al casei de avocatură Peli Filip, afirmă că un codsocial era necesar pentru că introduce clarificări în situaţii careerau tratate diferit: "Subiectul dialogului social, al negocierilorcolective, al sindicatelor şi patronatelor este la acest momentreglementat într-un mod divers într-o colecţie de legi care augenerat disfuncţionalităţi".
"În ceea ce priveste disfuncţionalitatile menţionate aş mentionaîn primul rând criteriile dupa care un actor social, patronat sausindicat, dobândeşte reprezentativitate. Reprezentativitateaconferă în principal dreptul de a negocia un contract colectiv demuncă. La acest moment reprezentativitatea a ajuns să sedobândească în principal prin afiliere la o organizaţiereprezentativă la un nivel superior, chiar dacă organizaţia care seafiliază nu îndeplineşte de fapt criteriile numerice necesare înmod normal pentru a participa la negocieri colective. De exemplu,un sindicat se poate afilia la o federaţie sindicală reprezentativăla nivelul ramurii sale şi va putea astfel să participe lanegocierea contractului colectiv de muncă de la unitate deşinumărul membrilor săi reprezintă mai puţin de o treime din numărultotal al angajaţilor din acea societate. În contextul crizeieconomice s-a abuzat de acest drept şi aş spune deci că s-a ajunssă fie multe organizaţii reprezentative, dar puţine legitime însensul larg al cuvântului. Consecinţele sunt multiple, de multe oridialogul social fiind impiedicat nu de viziunile contrare dintresindicate şi patronat, ci de luptele dintre sindicatele saupatronatele aflate de aceeasi parte a mesei", spune Dumitraşcu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels