Creşterile de preţuri se reflectă în Produsul Intern Brut nominal şi ca atare în toate veniturile fiscale ale statului. Guvernul are nevoie să crească veniturile la buget cu 42 mld. lei în 2021, până la 365 mld. lei şi mizează pe creşterea economică, recuperarea taxelor şi impozitelor amânate în 2020 şi digitalizarea ANAF.
Creşterea preţurilor ajută la majorarea veniturilor la bugetul de stat, însă, este de părere Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, inflaţia nu poate rezolva problema bugetară. Chiar dacă analiştii economici au revizuit în sus prognozele de inflaţie pentru 2021, după evoluţia din ianuarie, inflaţia va rămâne totuşi la un nivel scăzut, sub 4%, mai spune Dumitru.
„Nu aş face o corelaţie de felul acesta «ne rezolvăm problema bugetară prin inflaţie». Discutăm de inflaţie mică, în loc de 3% o să avem un 3,5% la finalul anului şi nu cred că poate face o mare diferenţă pentru buget.”
Inflaţia ajunsese în decembrie 2019 la 4% şi a început apoi să scadă, la 3,6% în ianuarie, 3% în februarie şi martie. Ulterior, a coborât sub acest prag şi a ajuns la 2,5% în septembrie şi 2,2% în octombrie.
Indicele preţurilor de consum a ajuns în ianuarie 2021 la 2,99%, faţă de 2,06%, cât a fost în decembrie 2020.
„Noi ne aşteptăm după surpriza negativă din ianuarie să avem o inflaţie mai ridicată decât estimam iniţial, undeva uşor peste 3%, până în T4 şi în T4 avem pentru decembrie o estimare între 3,5 şi 3,7%. Presiuni inflaţioniste vin în special din zona preţurilor la materii prime, petrol, tot ce înseamnă materii prime: fier, beton, ciment – preţurile au crescut”, mai spune Ionuţ Dumitru, care adaugă că aşteptările inflaţioniste au crescut peste tot în lume în contextul în care se aşteaptă o revenire mult mai rapidă a economiilor. „Rămân riscuri legate de evoluţia pandemiei, dar sunt anumite motive de optimism că vom asista la o normalizare a activităţii sociale, economice într-un orizont nu prea îndepărtat.”
Aşteptările de creşteri ale inflaţiei sunt în linie cu aşteptările de creştere economică. Dinamica nominală bună a activităţii economice înseamnă venituri mai mari la bugetul de stat, iar aşteptările inflaţioniste sunt o veste bună, mai este de părere Ionuţ Dumitru, prin prisma faptului că inflaţia creşte de la un nivel mic, iar băncile centrale au injectat lichidităţi în piaţă pentru a impulsiona creşterea. Economiştii spun că inflaţia „de manual” trebuie să fie pozitivă, la un nivel redus şi stabilă, în jurul valorii de 2%.
„Dacă va uitaţi în ultima perioada aşteptările inflaţioniste a crescut pentru că activitatea economică îşi revine mai repede. Inflaţia creşte de la un nivel foarte scăzut, chiar negativ în momentul de faţă în anumite economii, deci cred că pentru moment nu ne putem face mari probleme aici”, mai spune Ionuţ Dumitru.
Un al indicator pentru evoluţia preţurilor este deflatorul PIB, care, spre deosebire de inflaţie, ia în calcul evoluţia preţurilor unor game mult mai largi de bunuri şi servicii.
Deflatorul PIB este estimat la 2,8% anul acesta, după ce, în 2020 a fost de 2,7%. Deflatorul PIB a crescut puternic începând cu 2017, când a făcut un salt de la 2,2% la 4,7% şi a ajuns în 2019 la 6,9%.
Deflatorul PIB arată evoluţia nivelului mediu al preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor incluse în PIB, în vreme Indicele Preţurilor de Consum (IPC) ia în calcul doar preţurile unui anumit coş de consum, unde sunt incluse şi produse importate.
