Legea educaţiei naţionale, unul dintre cele mai controversateacte normative adoptate anul trecut de Parlament, a fost publicatăastăzi în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că 275.000 deprofesori, 1,2 milioane de studenţi şi 3,2 milioane de elevi, adicăîntreg sistemul educaţional din România, vor trebui să se acomodezecu noile prevederi.
Legile învăţământului au fost modificate de peste 100 de ori înultimii 20 de ani, iar unele voci spun că tocmai schimbărilelegislative dese au contribuit la scăderea performanţei elevilorromâni, pe motiv că fiecare din cei 10-12 miniştri pe care i-a avutministerul învăţământului a venit cu propriile reforme.
Pe de altă parte, cei care au participat la elaborarea legiieducaţiei spun că schimbările vor contribui la creştereaperformanţei elevilor, şi, implicit, la o poziţionare mai bună înclasamentele internaţionale, pe când alte voci spun că existăpuncte vulnerabile în lege, care nu stimulează performanţa.Rezultatele din 2009 ale evaluării internaţionale PISA arată căelevii români se află pe ultimele locuri în topuri, ocupând poziţia49 din 65 de ţări participante la domeniul citire/lectură,, fiindsub media ţărilor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şiDezvoltare Economică (OECD) şi la disciplinele matematică şiştiinţe.
Proiectul legislativ a stârnit ample dispute politice, după ceMircea Geoană, preşedintele Senatului, împreună cu alţi 108deputaţi ai PSD, PC şi PNL au făcut o sesizare la CurteaConstituţională, care în final a decis că legea educaţiei este înacord cu prevederile legii fundamentale. De asemenea, legea a fostputernic contestată şi de sindicatele din învăţământ, care susţincă aplicarea acesteia ar putea conduce la câteva mii de concedieriîn sistem.
De altfel, opoziţia a ameninţat că va schimba legea imediat ceva ajunge la putere.
Iată principalele modificări aduse legii învăţământului,considerată a fi cea mai bună din ultimii 20 de ani şi care arputea genera o performanţă mai mare a elevilor români:
- Clasa pregătitoare e inclusă în învăţământul obligatoriu, decise instituie învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani;măsura se aplică începând cu anul şcolar 2012 - 2013.
- Clasa a IX-a trece la gimnaziu, consecinţa acestui fapt fiindcu siguranţă o rată a abandonului şcolar mult redusă, având învedere că cea mai mare rată a abandonului şcolar în România seînregistrează atunci când copiii trec de la clasa a VIII-a la clasaa IX-a; măsura intră în vigoare începând cu generaţia de elevi careîncepe clasa a V-a în anul şcolar 2011- 2012.
- Schimbarea modului de finanţare a şcolilor: se vizeazăfinanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă,căldură, manuale sau materiale didactice.
- Introducerea de examene transdisciplinare în învăţământulpreuniversitar, menite să crească performanţele elevilor la nivelinternaţional.
- Se schimbă modul de conducere a universităţilor, ceea cepresupune implicarea factorilor externi universităţii în alegereaconducerii instituţiei, iar prin procedurile de obţinere atitlurilor universitare de profesor/ profesor conducător dedoctorat are loc o deschidere a sistemului pentru tineri.
- Se introduce clasificarea universităţilor în funcţie demisiunea lor; astfel, vor exista universităţi până la nivel delicenţă, universităţi până la nivel de master, respectiv cele maibune până la nivel de doctorat.
- Învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprindeînvăţământul primar şi cel gimnazial.
- Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu înanul 2020.
- La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţionalăobligatorie a tuturor elevilor.
- Examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare acompetenţelor: cele lingvistice de comunicare orală în limbaromână, în limba maternă, la două limbi de circulaţieinternaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi acompetenţelor digitale. La acestea se adaugă evaluareacompetenţelor din liceu.
- Salarizarea profesorilor din şcolile de stat se face şi înfuncţie de performanţele profesionale
- Ministerul Educaţiei stabileşte anual costul standard perpreşcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază.
- Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şipentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesionalşi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şipentru elevii din învăţământul postliceal special de stat.
- Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şiconfesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, încazul învăţământului preşcolar, primar şi gimnazialobligatoriu.
- Începând cu 1 ianuarie 2012, pentru finanţarea educaţieinaţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugeteleautorităţilor publice locale minimum 6% din PIB-ul anuluirespectiv. Suplimentar, şcolile pot obţine şi utiliza autonomvenituri proprii.
- Studenţii care au posibilităţi financiare reduse vor puteabeneficia de un credit bancar, ce va fi rambursat după ceabsolventul se va angaja.
- Un procent de maximum 5% din studenţii la zi pot parcurge doiani de studii într-unul singur.
- Părinţii sau tutorii legali care nu asigură frecvenţa şcolară aelevului vor fi sancţionaţi cu o amendă între 500 şi 5.000 de leisau muncă echivalentă în folosul comunităţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
