Mai mulţi arhitecţi au participat joi la o dezbatere privind construcţia de pasaje auto pe bulevardele Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor, susţinând că Primăria Capitalei distruge astfel arhitectura, spaţiul verde, promenadele şi pistele pentru biciclişti doar pentru ca maşinile să circule mai repede.
Arhitectul Dan Marin a prezentat cazurile altor capitale, ca Parisul şi Washingtonul, cu marile lor bulevarde istorice, arătând că "nu vrea să facă nimeni pasaje pe Champs-Élysées ca s-o ia mai repede", celebrul bulevard fiind perceput drept "un ax simbolic al Parisului" şi nu unul "de circulaţie". Cu toate acestea, se circulă pe Champs-Élysées şi există şi mici parcări discrete, mascate de vegetaţie, accentul punându-se pe urbanism, natură şi om, a continuat Dan Marin.
În schimb, pe cele trei mari bulevarde din nordul Capitalei, Primăria vrea să instaleze pasaje auto, afectând spaţiul verde, promenadele şi pistele pentru biciclişti, dar şi aspectul acestei zone de asemenea istorice, "pentru că nu pot pătrunde rapid în Bucureşti cei care vin din Voluntari sau Corbeanca unde şi-au făcut case", a mai spus arhitectul.
El a subliniat, de altfel, că circulaţia de tranzit nu se face prin centrul oraşului, pe străzi suspendate, ci pe centură şi inele la periferie, iar Bucureştiul nu este străin de această soluţie, propusă ca prioritară în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Zona Centrală Bucureşti - "Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrală prin construirea inelelor şi a centurii".
În schimb, proiectul construirii acestor pasaje a fost lansat ca unul "de infrastructură", nu "de urbanism", licitaţiile pentru desemnarea constructorilor s-au făcut şi abia după aceea s-a luat în discuţie şi aspectul urbanistic şi s-a apelat la arhitecţi să vină cu argumente în sprijinul proiectului, a mai spus Dan Marin, citând Legea nr. 255/ 2009 privind lucrările de infrastructură în care se prevede că acestea pot fi autorizate fără alcătuirea unor documente de urbanism.
"Este o stare de spirit: «Noi construim, n-avem timp de istoria voastră». (...) Lucrurile sunt foarte grave", a mai spus arhitectul.
"Este furat bucureştenilor acest ansamblu de promenadă", a declarat şi Mircea Ochinciuc, preşedintele OAR Bucureşti, apreciind că "s-a creat o anumită presiune" pentru realizarea pasajelor de cei care s-au mutat în Voluntari sau Corbeanca, în nordul Bucureştiului.
Pe de altă parte, OAR Bucureşti a propus clasarea ansamblului celor trei bulevarde în Lista monumentelor istorice, ceea ce nu ar mai permite construirea pasajelor. Ministerul Culturii a respins propunerea de clasare şi a dat aviz favorabil proiectului Primăriei.
Lucrările presupun construirea unor rampe de intrare a maşinilor în pasaje, cu lungimea de 400 de metri fiecare. Pe toate cele trei bulevarde se vor construi rampe de intrare şi ieşire (două pe ambele sensuri), cumulând un total de aproape 5 kilometri.
Proiectul este legat de construcţia parcării subterane de la Charles de Gaulle, căreia i se va alătura un mall subteran de 8.000 de metri pătraţi. Acesta necesită, conform proiectului, o arie de câteva mii de metri pătraţi de trepte de acces în subteran, chiar la intrarea în Herăstrău pe la Charles de Gaulle, se mai precizează în comunicat. "Problema arhitecţilor şi a istoricilor nu este nici parcarea şi nici mall-ul subteran, acestea neavând încă avizul comisiei de la MDRT, ci faptul că se construiesc aceste pasaje care, pe lângă efectul profund distructiv, nici măcar nu sunt necesare. Cu toate acestea, menţionăm că nu există lucrare subterană fără efecte la suprafaţă. Există spaţii la Charles de Gaulle unde înălţimea elementelor vizibile din suprateran va ajunge şi la 4 metri", a declarat Mircea Ochinciuc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
