Anul şcolar 2020-2021 va fi unul condus de incertitudine, cu multe provocări în ceea ce priveşte desfăşurarea cursurilor, atât în cazul celor online, cât şi al celor în format fizic, din scenariul verde, cred cadrele didactice.
„Cred că anul şcolar 2020-2021 va decurge exact aşa cum a şi început, într-o continuă incertitudine. Este un an şcolar în care nu pot fi făcute planuri pe o pedioadă îndelungată, deoarece «culoarea semaforului» se poate schimba în orice moment“, a spus pentru ZF Roxana Popescu, facilitator în mentalitate deschisă în educaţie al programului SuperTeach, profesor de limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială „Maria Brindea“ din comuna Pesac, judeţul Timiş. Laura Nicoară, facilitator în mentalitate deschisă în educaţie în programul SuperTeach, profesor de limbi străine la şcoala gimnazială Eco-Europeană „Andrei Şaguna“ din Deva, Hunedoara, spune că printre dificultăţile pe care le întâmpină anul acesta se numără organizarea cursurilor în online, precum şi regulile de distanţare fizică impuse de pandemie.
„La început a fost faptul că am fost «aruncaţi» în online-ul despre care nu ştiam prea multe lucruri, apoi regulile de distanţare fizică impuse de pandemie, faptul că nu ne-am mai putut conecta real cu copiii, purtarea permanentă a măştii, familiarizarea cu diferitele platforme de învăţare. (...) Provocări ar fi mai multe, spre exemplu: perfecţionare din perspectiva predării online – pentru profesori; păstrarea interesului pentru activitatea şcolară în varianta online pentru elevi, apoi adaptabilitatea ambelor categorii, profesori şi elevi; să rămână sănătoşi, schimbarea mentalităţii, noul şi teama de necunoscut, pe lângă nesiguranţa zilei de mâine în ceea ce priveşte sănătatea personală şi a celor din jur“, a spus ea.
Profesorii sunt pregătiţi atât cât şi-au dat interesul să fie, crede Roxana Popescu. Sunt mulţi profesori care şi-au depăşit limitele în această perioadă, care au ieşit din zona lor de confort şi au descoperit unelte pe care le folosesc, astăzi, în predarea online – asemenea multor cadre didactice din comunitatea SuperTeach, spune ea. Însă, de altfel, sunt foarte mulţi profesori care n-au făcut nimic pentru a se pregăti în aceste luni dificile.
„Pe de altă parte, sunt de părere că Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu s-a prea implicat în pregătirea profesorilor pentru această perioadă, lăsându-i să se descurce aşa cum au putut, iar în cazul acesta fiecare a făcut ce a ştiut el mai bine, în funcţie de voinţă, de abilităţi, de pregătire şi de resursele pe care le-a avut la dispoziţie“, spune Roxana Popescu.
Laura Nicoară crede că sunt profesori care nu sunt foarte pregătiţi pentru predarea cursurilor online, însă există şi cadre didactice care s-au pregătit de la începutul pandemiei şi peste vară.
„Mulţi dintre profesori sunt pregătiţi pentru susţinerea cursurilor online, deoarece ei se formează continuu cu sau fără sprijin. Cu alte cuvinte sunt oameni dedicaţi meseriei, pregătiţi şi interesaţi de perfecţionare. Sunt însă şi lucruri pe care nu le cunoaştem îndeajuns sau în profunzime, aplicaţii pe care le dibuim, dar pe care nu le stăpânim. Adeseori obosim la calculator şi pare că acest mijloc ne sabotează ca dascăli“, explică ea.
În ceea ce priveşte recuperarea materiei pierdute în al doilea semestru al anului şcolar trecut, Roxana Popescu crede că acest an şcolar nu ar trebui să se raporteze la recuperarea materiei pierdute, ci la noile programe şi conţinuturi
„Va fi un an provocator pentru noi toţi. Consider că acest an şcolar nu ar trebui să se raporteze la recuperarea materiei pierdute, ci la noile programe şi conţinuturi, la cât de bine ne putem adapta la noul context pandemic, dar şi unii şi alţii, având în vedere situaţia dată. Personal, cred că nici în acest an şcolar nu vom putea parcurge integral materiile propuse, dar aşa cum spuneam anterior – va trebui să înţelegem acest lucru şi să ne adaptăm la noul context. De altfel, există multe alte cazuri când elevii “pierd“ materia fără ca pierderea să aibă drept motiv principal pandemia. Recuperarea unor conţinuturi ţine, însă, de toţi cei trei piloni ai educaţiei: de profesori, de părinţi şi de elevi“, concluzionează cadrul didactic.
Laura Nicoară spune că elevii pot recupera materia pierdută, dacă şcoala s-ar ţine faţă în faţă şi dacă ar rămâne doar materia cu aplicabilitate practică.
„Da (poate fi recuperată n.red), cu condiţia ca procesul educaţional să se desfăşoare faţă în faţă şi dacă materia va fi „cernută“ şi lăsate exact informaţiile ce au sens şi aplicabilitate în viaţa de zi cu zi“, spune ea.
