♦ În anul şcolar 2020 – 2021, elevii vor învăţa în trei scenarii ♦ În funcţie de numărul de cazuri de COVID-19 din localitatea lor, vor fi nevoiţi să păstreze distanţa de cel puţin 1 metru între ei, să poarte masca pe faţă constant, iar părinţii nu vor mai avea voie să intre în curtea şcolilor pentru a-i lua acasă.
Aproape 3 milioane de şcolari şi preşcolari au început ieri cursurile anului şcolar 2020 – 2021. Acest nou an şcolar începe în condiţii speciale impuse de perioada de pandemie în care ne aflăm, cu incertitudine pentru elevi, părinţi şi profesori laolaltă.
În 12.423 de şcoli din ţară, copiii merg la cursuri fizic, în scenariul verde, în 4.915 şcoli cursurile se vor face în scenariul galben, iar elevii din 263 de şcoli nu le vor călca pragurile fizic, ci vor face orele numai în mediul online, după cum a spus ministrul educaţiei Monica Anisie.
În Bucureşti, nicio unitate de învăţământ nu începe anul şcolar în scenariul verde. Monica Anisie a declarat că 607 unităţi de învăţământ din Buureşti sunt în scenariul galben şi 29 în scenariul roşu. La nivel naţional, 293 de profesori în carantină, 106 sunt în spital şi 91 în concediu medical. Faţă de anul şcolar precedent, 147 de cadre didactice s-au pensionat.
La începerea noului an şcolar, copiii nu au avut voie să le ofere flori învăţătoarelor şi profesoarelor, părinţii nu au avut voie să intre în clase cu ei, iar în interiorul şcolilor copiii trebuie să stea cu măştile pe faţă.
Conform unui ghid elaborat de Ministerul Educaţiei, pauzele dintre ore la şcolile în care cursurile se vor desfăşura după primele două scenarii, cel verde şi cel galben, vor fi de 5 minute numai pentru schimbarea claselor de către cadrele didactice, iar orele vor fi de 55 de minute.
Una dintre măsurile care i-au nemulţumit pe părinţi la începutul acestui an şcolar a fost că nu i-au putut însoţi pe copii în curtea şcolii. Pentru copiii mici, cei din clasa zero sau pentru cei din grădiniţe, situaţia a fost şi mai dificilă pentru că nu îşi cunoşteau învăţătorii, educatorii sau colegii de clasă.
„Am lăsat copilul la poarta şcolii şi am stat un pic cu teamă. Nu o cunoşteam pe învăţătoare, nu cunoşteam vreun coleg de clasă, iar pe părinţii colegilor îi ştiu doar de pe un grup de Whatsapp. L-a aşteptat învăţătoarea acolo, la poartă. Noi, părinţii, am mers un pic în curtea şcolii să ne cunoaştem şi asta a fost tot“, spune Nicoleta C., mama unui elev care a început ieri clasa zero.
Mai mult, spune părintele, învăţătoarea a trimis lista cu materialele necesare pentru cursuri în ultimul moment, duminică seara, cu doar câteva ore înainte de începerea anului.
În învăţământul privat, începerea anului şcolar a fost similară cu cea din şcolile de la stat, numai că măsurile de prevenţie implementate sunt mult mai stricte.
„Pentru prima dată în cinci ani de când el intră în aceeaşi «curte a şcolii», noi, părinţii, nu l-am mai putut însoţi decât până la poartă. Şi-a aşezat masca pe faţă şi a intrat singur, fiind apoi preluat de învăţătoare care i-a strâns pe toţi copiii în curte înainte de a intra în clasă. Ce este diferit dincolo de mască? În şcoală trec prin faţa unui aparat, ca un roboţel, după cum ne-a povestit el, care le măsoară temperatura, încep orele la intervale diferite pentru a nu intra în contact cu alte clase.“
„În sala de clasă au un filtru montat pe tavan (ne-a povestit tot el) cu raze UV pe care îl pornesc de fiecare dată când ei ies în pauze. Mai au în clasă şi un trepied cu cameră video pentru ca orele să ajungă şi la copiii care rămân acasă pentru că aparţin, ei sau familiile lor, unor grupe de risc. Dezinfectant peste tot, în şcoală şi în clasă. Ce este similar dincolo de mască? Privirea lor încrezătoare şi bucuria că se revăd după şase luni de şcoală online şi vacanţă“, spune Dana, mama unui elev de opt ani din clasa a doua de la o şcoală privată din sectorul şase.
Odată cu începerea noului an şcolar în contextul epidemiei de COVID-19, peste jumătate dintre părinţii din mediul urban (55%) îşi doresc ca activitatea şcolară să se desfăşoare fizic, iar copiii să meargă la şcoală, arată un studiu al iSense Solutions desfăşurat în perioada 7-11 septembrie 2020, reprezentativ pentru mediul urban.
Totodată, o bună parte dintre părinţii din mediul urban (61%) consideră că şcolile nu vor putea desfăşura actul educaţional în condiţii de siguranţă. Principala temere a părinţilor este legată de faptul că distanţarea socială nu va fi posibilă în şcoli (76% consideră acest lucru), iar aproape jumătate dintre ei (44%) cred că este o probabilitate mare ca elevii să fie expuşi la virusul SARS-COV-2.Din acest motiv, 66% dintre părinţi consideră şi că elevii ar trebui să poarte mască în sălile de clasă.
Nici alternativa la mersul fizic la şcoală, educaţia online, nu este privită cu ochi buni de părinţi. Astfel, 8 din 10 părinţi din mediul urban consideră că şcolile nu sunt pregătite să facă trecerea la şcoala online. Mai mult, două treimi dintre părinţi sunt de părere că şcoala online va avea un impact negativ asupra actului educaţional. Eşantionul de părinţi al studiului iSense Solutions a fost de 198 de persoane.
Deşi elevii din 4.915 şcoli vor face cursurile online prin rotaţie, iar cei din 263 de şcoli doar în mediul online, deci copiii vor avea nevoie de dispozitive de pe care să poată intra la cursuri, Guvernul nu a venit cu cele 250.000 de tablete pe care le-a promis. Lidia Bibac, coordonator programe educaţionale în cadrul Salvaţi Copiii România, spune că sunt 900.000 de elevi nu au acces la învăţământul online în România, însă autorităţile vin cu doar 82.000 de tablete.
Mai mult, România avea în anul şcolar 2019/2020 un număr de 6.166 unităţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial conectate la internet şi 1.444 de licee, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Reprezentanţii elevilor, părinţilor şi sindicaliştii din învăţământ cer Guvernului să modifice regulile anti-COVID din şcoli. Aceştia susţin că modul în care au acţionat guvernanţii a dus la instaurarea panicii în rândul elevilor, studenţilor, părinţilor şi salariaţilor din învăţământ.
Consiliul Naţional al Elevilor, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi şi trei federaţii sindicale reprezentative în învăţământ îi solicită într-o scrisoare deschisă premierului Ludovic Orban, modificarea ordinului comun cu regulile sanitare pentru şcoli.
Ei susţin că, de la intrarea în vigoare, actul administrativ a generat confuzie şi interpretări diferite de la un judeţ la altul, de la o localitate la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o universitate la alta şi chiar de la o autoritate a statului la alta.
„Semnalele pe care le primim din teritoriu sunt în sensul că, în foarte multe cazuri, acest lucru a fost imposibil, deoarece măsurile stabilite nu ţin cont de particularităţile unităţilor de învăţământ preuniversitar şi nici nu le dau acestora în mod real posibilitatea de a opta pentru un scenariu sau altul. În unele dintre aceste situaţii, conducerile unităţilor de învăţământ au fost ameninţate cu amenzi de reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică, pentru nerespectarea întocmai a reglementărilor din cuprinsul ordinului menţionat“, scrie în scrisoarea deschisă adresată premierului Ludovic Orban.
Reprezentanţii elevilor, părinţilor şi sindicaliştii din învăţământ cred că măsurile aplicate în şcoli sunt insuficiente, iar cele care există nu se pot aplica suficient de bine.
„Din păcate, ceea ce anticipam şi semnalam în scrisoarea deschisă din 28 august 2020 se întâmplă: întârzierea cu care au fost adoptate măsurile, insuficienţa acestora, inaplicabilitatea lor, inexistenţa unor reglementări clare, care să ţină cont de realităţile sistemului de învăţământ românesc au determinat instaurarea panicii în rândul elevilor, studenţilor, părinţilor şi salariaţilor din învăţământ – salariaţi care se află constant sub ameninţarea că vor răspunde ei dacă ceva merge prost“, spun ei.
România avea anul trecut 6.166 unităţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial conectate la internet, aproape 70% din total, şi 1.444 de licee
♦ În învăţământul preşcolar erau 4.991 unităţi cu acces la internet, în cel profesional 71 de unităţi şi în cel postliceal şi de maiştri au fost 172 de unităţi.
România avea în anul şcolar 2019/2020 un număr de 6.166 unităţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial conectate la internet şi 1.444 de licee, arată datele publicate astăzi de INS.
De asemenea, în învăţământul preşcolar erau 4.991 unităţi cu acces la internet, în cel profesional 71 de unităţi şi în cel postliceal şi de maiştri 172 de unităţi. Potrivit INS, cifrele cuprind, pe lângă unităţile independente, şi secţiile din cadrul grupurilor şcolare. Sunt situaţii în care unităţile independente cuprind mai multe niveluri educaţionale (secţii din cadrul unui grup şcolar). În aceste cazuri, colectarea datelor privind baza materială (inclusiv conectarea la internet) se realizează pentru nivelul educaţional cel mai ridicat şi numărul preponderent de elevi din învăţământul cu frecvenţă din unitatea independentă. În total, elevii din învăţământul primar şi gimnazial studiază în 3.896 de unităţi şcolare independente, dintre care 3.795 publice, iar restul private. În plus, pe lângă unele licee şi grupuri şcolare funcţionează alte 4.703 secţii de învăţământ primar şi gimnazial, precum şi 551 secţii în afara grupurilor şcolare. Roxana Roşu
Practic, dintr-un total de 9150 de unităţi încadrate în segmentul primar şi gimanzial, 6.166 erau conectate la internet (67%). Numărul elevilor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial este de 1,6 mil.
Din numărul total al elevilor înscrişi în învăţământul primar, 895.200 (99,8%) studiază ca primă limbă modernă engleză sau franceză, iar 18.800 (2,1%) studiază şi o a doua limbă modernă. Majoritatea elevilor înscrişi în învăţământul gimnazial (94,6%) studiază două limbi moderne, un procent mai mare al acestora înregistrându-se în mediul urban (95,6%).
În învăţământul liceal funcţionează 1468 licee şi grupuri şcolare independente, 98% dintre ele având acces la internet. Numărul total de liceeni se ridica anul trecut la 618.300. Pe tipuri de licee, cele mai mari ponderi ale elevilor înscrişi se înregistrează la profilul real (29%), uman (21,6%), tehnic (17,4%) şi la profilul servicii (16,6%).
Baza materială din învăţământul liceal este una dintre cele mai diversificate din întreg sistemul preuniversitar. Astfel, la începutul anului şcolar 2019-2020 aceasta este formată din 37.033 săli de clasă şi cabinete şcolare, 7.868 laboratoare şcolare, 1.391 săli de gimnastică, 3.428 ateliere şcolare, 1534 terenuri sportive amenajate şi 10 bazine de înot.
