ANALIZĂ ZF. Căderea guvernului Dăncilă inaugurează o perioadă de instabilitate politică pentru că PNL, deşi a câştigat moţiunea, nu are nicio putere fără Ponta şi Tăriceanu. Orice guvern al opoziţiei va fi la fel de slab în cazul în care va rămâne la putere până la alegerile legislative

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat pentru astăzi consultări cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului guvern, după ce Parlamentul a retras joi încrederea acordată guvernului condus de Viorica Dăncilă. Datele arată însă că viitorul guvern va avea un mandat minimal şi va sta la Palatul Victoria ca să gestioneze pe cât posibil ţara până la alegerile legislative din toamna lui 2020.

Guvernul Dăncilă a căzut la două zile distanţă de debutul campaniei electorale pentru alegerile pre­zidenţiale, campanie care începe sâmbătă, 12 octom­brie. Doar că nu preşedintele conduce tre­burile curente ale statului, ci guvernul, care este susţinut în parlament de o majoritate, majoritate ce se consolidează în urma unor alegeri legislative. Or, alegerile legislative vor avea loc abia în toamna lui 2020. În actuala configuraţie a parlamentului, niciun partid nu-şi poate asigura o majoritate. PSD este franjuri - cu oameni din ce în ce mai mulţi care pleacă - şi asta s-a văzut la vot. PNL nu are suficienţi parlamentari nici să-şi susţină un mic proiect, dar o guvernare. Opoziţia a avut un succes bun la alegerile europarlamentare din luna mai 2019, dar realitatea din parlament este că scorul lor este cel obţinut la alegerile legislative din 2016, adică puţin. Guvernul a căzut cu voturile ALDE, până mai ieri fratele de cruce al PSD, şi cele ale Pro România, partidul lui Victor Ponta, care a plecat din PSD după ce a fost înăturat de la putere şi din vârful guvernului de Liviu Dragnea, acum aflat în închisoare. Aşa că bucuria opoziţiei, PNL şi a USR trebuie să fie cu măsură. Pro România, PSD (dar fără Viorica Dăncilă) şi ALDE - aceasta este cel mai probabil formula pe care Victor Ponta o va propune pentru continuarea guvernării – această ipoteză a şi fost făcută publică, de altfel.

Preşedinele Klaus Iohannis a anunţat că iniţiază astăzi consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare pentru a găsi o soluţie de guvernare, după moţiunea de ieri care a trimis pe bancă guvernul Dăncilă.

Paşii constituţionali sunt clari, dar teoria este greu de pus în practică.

Potrivit Constituţiei (art. 113), Camera De­putaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Potrivit art. 85 din legea fundamentală, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Văzând cum stau lucrurile acum, cel mai probabil preşedintele va desemna pe cineva de la PNL să formeze guvernul. Iar acel cineva are la dis­po­ziţie 10 zile să vină în Parlament cu lista guver­nu­lui şi cu programul de guvernare. Este posibil ca acel guvern să fie învestit, dar să nu aibă majoritate în Parlament. Acela va fi un guvern cu mâinile le­gate şi va pregăti alegerile legislative din toamna lui 2020. Este posibil ca Parlamentul să refuze înves­titura unui astfel de guvern, caz în care guvernul Dăncilă rămâne în funcţie, cu atribuţii reduse.

Pot fi organizate alegeri anticipate în următoarele condiţii, după cum arată art. 89 din Constituţie: „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşe­dintele României poate să dizolve Parla­men­tul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respin­gerea a cel puţin două solicitări de învestitură“.

Este un lucru greu de realizat.

Două ipoteze rămân în picioare: un guvern minoritar al PNL, sprijinit eventual de USR şi, punctual, de Pro România, ALDE şi UDMR, sau un guvern demis al premierului în exerciţiu, în ipoteza în care Parlamentul nu validează un alt guvern. Necunoscuta, în această ultimă ipoteză, este dacă PSD va mai dori să continue cu Viorica Dăncilă în fruntea guvernului.

Lucrurile sunt tulburi pentru toată scena politică. Indiferent de situaţie, o ţară are însă câteva priorităţi. Nu se ştie, de pildă, ce va fi cu bugetul pentru 2020. Pare aproape sigur că nimeni nu-şi va mai mai asuma decizia de a-l promova până la mij­locul lui noiembrie şi a de a-l vota până la finele a­nului. Este un buget care trebuie să cuprindă o no­uă majorare de salarii şi un salt semnificativ al pen­si­ilor, de 40% (efort bugetar pentru 2020 de 25 mld. lei). Cine va fi comisar european din partea Ro­mâ­niei? Noua comisie îşi începe mandatul la finalul acestei luni. Poţi gestiona câteva luni de instabilitate, dar este dificil să o ţii aşa un întreg an. Nu că nu s-ar mai fi întâmplat, dar este greu.Vom avea, prin urmare, un an de improvizaţii şi ezitări. Opoziţia a câştigat moţiunea, dar nu şi puterea.

Guvernul condus de Viorica Dăncilă a căzut la două zile distanţă de debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, în care şefa executivului era unul dintre competitori. Acest lucru îi anulează şansele de a intra în turul al doilea şi este aproape evident că va pierde şi conducerea PSD în urma acestui eşec