Analiza creşterilor salariale din ultimii cinci ani din principalele categorii de salariaţi din sectorul bugetar arată faptul că marii câştigători ai majorărilor de salariale de la stat au fost angajaţii din sănătate şi asistenţă socială. Cu un salariu mediu care se apropie de valoarea de 3.400 de lei net în 2018, cei peste 389.000 de angajaţi din acest sector au câştigat în 2018 cu 27% mai mult decât anul anterior şi de 2,2 ori mai mult decât în urmă cu cinci ani.
„Există şi efecte pozitive, şi efecte negative ale acestei măsuri. Pe de-o parte, această pătură socială a fost subfinanţată sau nu a fost plătită pe măsura eforturilor investite în educaţie, medicii au şase ani de facultate plus, în medie, încă cinci ani de rezidenţiat. Undeva s-a făcut dreptate, cel puţin la medici. Pe de altă parte, au fost şi efecte adverse, pentru că motivaţia de a munci a scăzut“, a explicat László Lorenzovici, consultant în cadrul companiei Hospital Consulting, specializată în consultanţă privind managementul sanitar şi analiză economică pentru spitale. El a adăugat că, până nu demult, plata pentru performanţa medicilor era „plicul“, iar acum a devenit riscant pentru medici să mai accepte bani de la pacienţi, de teamă să nu fie înregistraţi de aceştia sau anchetaţi de procurori.
„Salariile au crescut, iar o parte dintre medici nu îşi mai asumă riscul de a primi bani în plus. Pe de altă parte, a dispărut motivaţia de a munci mult şi au apărut probleme de eficienţă. Din analizele noastre reiese că situaţia este gravă în ceea ce priveşte 15 - 25% dintre medici, care muncesc între puţin, extrem de puţin şi foarte puţin. A fost o risipă pe bani publici, pentru că s-a vărsat de două ori mai mulţi bani într-un sistem care nu s-a schimbat şi a scăzut eficienţa“, a mai spus László Lorenzovici. De asemenea, a mai spus el, aceste majorări de salarii s-au acordat unitar, fără să se facă o diferenţiere între volumul de activitate şi calitatea muncii, astfel că un medic cu două operaţii pe săpămână şi un medic cu două operaţii pe zi au primit cam aceeaşi creştere de salariu.
„S-a ratat o şansă uriaşă de reformă a sistemului, pentru că niciun partid nu îşi va asuma o schimbare în sănătate în prag de alegeri, nu riscă să ia vreo măsură nepopulară. Prin creşterile de salarii a scăzut eficienţa muncii şi s-a ratat şansa de reformă. Nu doar actualul guvern a ratat această şansă, să nu uităm că maratonul măririlor de salarii a început mai devreme, de pe vremea lui Cioloş“, a mai spus Lorenzovici.
Funcţionarii publici, cel mai bine plătiţi bugetari
Dacă în sănătate salariul mediu a crescut de 2,2 ori în cinci ani, salariul mediu la nivel naţional a ajuns la 2.696 de lei net în 2018, în creştere cu 15,3% faţă de anul 2017 şi cu 59% mai mult decât în anul 2014, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor Institutului Naţional de Statistică. Majorarea salariului minim, creşterile salariale din sectorul bugetar, dar şi majorările din sectorul privat pe fondul deficitului de candidaţi de pe piaţa muncii au fost printre principalii factori care au „împins“ creşterea salariilor din toate sectoarele economiei în ultimii ani.
Astfel, salariul minim a ajuns la 1.162 de lei net în 2018 (cu 80% mai mare faţă de anul 2014) şi a continuat să crească şi în 2019, când a fost majorat la 1.263 de lei net pe lună.
Funcţionarii publici au rămas totuşi cel mai bine plătiţi angajaţi de la stat, în ciuda creşterilor salariale din sănătate. Cu un salariu mediu de peste 4.200 de lei net pe lună în 2018, cei 209.000 de angajaţi din administraţie publică şi apărare au câştigat anul trecut cu 10% mai mult decât în anul 2017 şi cu 53% mai mult faţă de anul 2014.
În schimb, angajaţii din educaţie au rămas codaşii sistemului bugetar în ceea ce priveşte atât creşterile de salarii, cât şi nivelul salariului mediu din acest sector prin comparaţie cu celelalte domenii. Astfel, cei 354.000 de salariaţi din învăţământ au ajuns în 2018 la un salariu mediu de 2.734 de lei net, în creştere cu 15% faţă de anul 2017 şi cu 58% mai mare decât salariul mediu din acest sector în anul 2014.
Factura de salarii din sectorul bugetar, la maxime istorice
În prezent, în sectorul bugetar lucrează peste 1,2 milioane de salariaţi, iar în 2018 cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat 9,1% din PIB, sumele cheltuite fiind în creştere faţă de nivelul de 8,3% din PIB în 2017 şi 7,5% din PIB în 2016. Prin urmare, salariile bugetarilor au avut anul trecut cea mai mare pondere raportată la PIB din ultimii nouă ani (în 2009, înainte de tăierea salariilor de la stat pe fondul crizei, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 9,5% din PIB).
„Factura de salarii în sectorul bugetar în momentul de faţă este la maxime istorice, fiind chiar mai mare decât înainte de criză. După standarde europene, salariile bugetarilor raportate la PIB sunt semnificativ peste media europeană, în timp ce veniturile noastre bugetare sunt mult sub media europeană (avem 25% din PIB venituri din taxe şi impozite, în timp ce media europeană este de 40%). Povara facturii de salarii în sectorul buegtar este mult mai mare în România decât media europeană şi, istoric vorbind, nu am avut vreodată un nivel mai mare al salariilor bugetare raportate al PIB ca nivelul prognozat pentru 2019 (de 10% din PIB - n.red.)“, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Datele oficiale arată că, dacă în prezent bugetarii au o pondere de 25% în efectivul total de personal, în 1990, când numărul de salariaţi era de 8,1 milioane de persoane, în sectorul bugetar (care nu include şi angajaţii din companiile de stat) lucrau doar 800.000 de persoane, deci ponderea bugetarilor în totalul salariaţilor era de sub 10%.
