Perspectivele economice pentru România în 2013 se arată favorabile, având în vedere faptul că economia zonei euro ar trebui să revină pe creştere, însă contează şi ce decizii vor fi adoptate în următoarele trei luni în România. Este important cum va fi depăşită faza alegerilor parlamentare şi cu ce buget şi politici economice va veni noua administraţie. Iar în lunile următoare este foarte important ca economia să revină în prim-plan în locul politicului, după cum spun analiştii.
ING Bank vede, pentru moment, trei motive pentru care perspectivele anului viitor sunt îmbucurătoare: economia zonei euro ar trebui să revină pe creştere, vom depăşi momentul alegerilor şi şansele unei contribuţii negative a sectorului agricol par semnificativ mai reduse.
Totuşi, contează foarte mult modul în care vom depăşi alegerile parlamentare şi modul în care vor fi ajustate politicile economice de către noua administraţie, în opinia lui Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.
Ţinând cont de recentele decizii adoptate de Banca Centrală Europeană, pentru 2013 se creează premisele unei reveniri a activităţii economice la nivelul zonei euro, cu impact pozitiv şi asupra evoluţiei economiei româneşti - atât prin canalul industrie/ exporturi, cât şi prin canalul finanţării şi al intrărilor de capital, afirmă Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank. Banca Centrală Europeană a stabilit un program nelimitat de achiziţii de obligaţiuni, într-o încercare de a aduce sub control dobânzile mari la care se împrumută unele state din zona euro.
Legea bugetului de stat, cel mai important act normativ al unui an fiscal, ar trebui să fie realistă şi să aloce cu prioritate fonduri pentru investiţii publice în infrastructură. Dar până la construcţia bugetului pe 2013, în lunile care urmează priorităţile pentru România ar trebui să fie atragerea de investiţii străine, parteneriatele public-private, precum şi investiţiile publice în infrastructură prin atragerea de fonduri europene, cred analiştii.
"Este esenţial ca România să vină cu o serie de proiecte de succes în perioada imediat următoare, pentru a pune din nou subiectele economice pe primul plan, în detrimentul celor politice - putem vorbi aici despre începerea sau finalizarea unor proiecte mari de infrastructură, continuarea privatizărilor companiilor de stat, o nouă emisiune de euroobligaţiuni, anunţarea unui mare investitor într-un domeniu cu potenţial de export şi altele", spune Eugen Sinca, analist la BCR.
Creşterea investiţiilor în infrastructură prin atragerea de fonduri europene sau începerea unor proiecte în parteneriat public-privat ar trebui să fie o prioritate pentru România în următoarele trei luni, în scopul susţinerii creşterii economice, în opinia lui Sinca.
La rândul lui, Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank, crede că participanţii la piaţa financiară şi investitorii în general ar aprecia măsuri care ar simplifica regulile mediului de afaceri din România. "Faptul că România este pe locul 72 în cel mai recent clasament Doing Business ce studiază uşurinţa desfăşurării unor afaceri de către companii de talie mijlocie sugerează că există spaţiu pentru îmbunătăţiri."
Totodată, esenţială în perioada următoare este restabilirea încrederii în economia naţională. Avem nevoie de predictibilitate, planificare şi o strategie clară de investiţii cu alocări în sectoarele şi proiectele cu rată de multiplicare ridicată în economie. Din punct de vedere macroeconomic esenţială este îndeplinirea angajamentelor asumate în scrisoarea de intenţie cu FMI şi în special cele legate de arierate, de restrucurarea şi privatizarea companiilor de stat, consideră Constantinescu.
Cum va merge economia anul viitor şi cum trebuie construit bugetul
România ar urma să înregistreze anul viitor o creştere economică de 2-3%, după cum indică majoritatea estimărilor, în timp ce pentru 2012 cele mai multe prognoze sunt incluse în intervalul 0,5-1%.
BCR, cea mai mare bancă după active, estimează pentru 2013 o uşoară accelerare a creşterii economice la 1,9%, de la o valoare estimată de 0,7% în acest an.
"Pentru anul 2013 estimările noastre vizează o creştere economică de 2-2,5%, condiţionată însă de aplicarea unor măsuri eficiente de atingere a ţintei de fonduri europene atrase şi de investiţii străine în sectoarele-cheie ale economiei - energie, infrastrucură, agricultură, tehnologie - pentru că fără finanţare orice obiectiv de creştere-economică este compromis", spune Constantinescu
O estimare mai optimistă pentru PIB a venit de la ministrul finanţelor Florin Georgescu, care crede într-o creştere economică de aproximativ 3% anul viitor.
Bugetul pe anul următor ar trebui să sprijine investiţiile private în cercetare şi dezvoltare şi să aloce sume suficiente pentru investiţiile publice în infrastructura de transport şi pentru susţinerea agriculturii.
Totodată, deficitul bugetar ar trebui să scadă uşor faţă de acest an, lucru posibil în situaţia în care se va intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale, apreciază analistul de la BCR.
Experienţa arată că autorităţile s-au bazat în anii trecuţi pe ipoteze slab fundamentate atunci când au construit bugetele, ipoteze care au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA pentru echilibrarea bugetului.
Guvernele care s-au perindat la putere de-a lungul anilor au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste, supraestimând creşterea economică şi veniturile bugetare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
