♦ Analiştii economici cred că estimarea guvernului privind o cădere economică de doar 1,9% în acest an este prea optimistă ♦ Pe cale de consecinţă, deficitul bugetar (6,7% din PIB, în opinia guvernului) va fi mult mai mare.
Prognoza FMI care estimează o cădere economică de 5% a România în acest an este mai aproape de adevăr, spun Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, şi Aurelian Dochia, analist economic. „Mă uit la prognozele guvernului care văd o cădere de 1,9% şi mă uit şi la cele ale FMI, de scădere cu 5%. Aş merge mai degrabă spre prognoza FMI, mai ales că această criză va afecta încrederea consumatorilor iar consumul îşi va reveni mai greu“, comentează Adrian Codîrlaşu.
Aurelian Dochia spune că cifrele furnizate de guvern arată că acesta începe să conştientizeze impactul economic al pandemiei, chiar dacă, în opinia sa, cifrele sunt optimiste.
„Sunt cele mai realiste cifre din tot ce a fost menţionat până acum. În sfârşit începe să fie recunoscută amploarea dezastrului, deşi, cred eu, încă cifra privind contracţia economică este prea mică şi de la asta pornesc şi celelalte cifre. Eu cred că scăderea economică din 2020 va fi mai mare decât 1,9%, mai degrabă aş tinde spre cei 5% pe care îi indică FMI şi, în aceste condiţii, toate celelalte lucruri se înrăutăţesc. Dincolo de toate aceste cifre este vorba de nişte oameni care vor avea dificultăţi“, comentează Aurelian Dochia.
Datele prezentate miercuri de ministrul finanţelor prognozează o scădere economică de 1,9% şi o majorare a deficitului bugetar de la 3,6% din PIB, estimare la începutul anului, la 6,7% din PIB.
Veniturile în bugetul consolidat ar urma să scadă cu puţin peste 23 de miliarde de lei, iar cheltuielile să crească cu 12,5 miliarde de lei.
Dar o reducere de venituri de 23 mld. lei înseamnă, în procente, o scădere faţă de sumele aşteptate la început de an (360 mld. lei), de doar 6,4%. Doar cu 6,4% scad veniturile bugetului şi atât de puternică va fi recuperarea, în a doua parte a anului, încât ea va compensa căderea cu două cifre din primul semestru?
În privinţa cheltuielilor, acestea, estimează Ministerul de Finanţe, vor creşte cu 12,3 miliarde de lei. La cheltuieli bugetare, la început de an, de 400,7 miliarde de lei, creşterea este de 3,1%. Atât de puţini bani în plus cer nevoile noi ale bugetului?
Aşa că economiştii ridică din sprânceană la datele guvernului.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că prognozele echipei sale merg spre o contracţie economică de 6% în 2020.
„Calculele sunt relativ simple. Dacă înainte de criză ţinta de deficit era de 3,6%, iar opinia Consiliului Fiscal era că acesta se va apropia de 4,6% din PIB, la o creştere economică de 4,1%, acum noi vedem o scădere de 6%. La fiecare punct procentual în minus pentru scăderea economică se adaugă 0,35 puncte procentuale în deficit. Astfel, am ajunge la un deficit de peste 8% din PIB, la care se adaugă plata şomajului tehnic, achiziţiile de aparatură medicală şi înlesnirile la plata taxelor. Estimarea FMI pe acest pachet este de 2% din PIB, deci ajungem la peste 10%“.
