Eveniment

Analiştii economici se aşteaptă ca inflaţia să continue să scadă în 2020 şi să reintre pe creştere de anul viitor: Prin inflaţie plătim practic datoria publică în lei, însă, încă nu cred că în România există acest impuls, datoria este la un nivel gestionabil

Preţurile în România au scăzut în august: inflaţia a ajuns la 2,7%, în scădere faţă de începutul anului, când era 4%. Alimentele s-au scumpit cu 5,5% şi serviciile cu 3%.

Inflaţia în România a ajuns în august 2020 la 2,7%, puţin peste ţinta BNR de 2,5%, însă în intervalul de variaţie de plus/minus 1 punct procentual. E­vo­­luţia indicelui preţurilor de con­sum (IPC) a fost influen­ţată de scum­pi­rea pro­duselor alimentare cu 5,5% în au­gust 2020 faţă de acceaşi lună din anul trecut şi de creş­­terea preţurilor servicilor cu 3%. Preţu­rile bunurilor neali­men­tare au crescut cu 0,8%.

Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, este de părere că evoluţia preţurilor de consum vine pe fondul scăderii cererii din cauza recesiunii, iar trendul descendent al inflaţiei se va menţine anul acesta şi o parte din anul viitor. „Scăzând cererea scad şi preţurile. Acest lucru s-a întâmplat şi în alte economii. Aş pune evo­luţia pe seama recesiunii. Odată ce îşi revine cererea, văd preţurile crescând. Poate, undeva în anul viitor, văd un risc mai ridicat de inflaţie. S-au injectat extrem de mulţi bani în economii şi văd inflaţie mai peste tot“, a comentat Adrian Codîrlaşu pentru ZF. În vremuri de criză, când datoria publică creşte, guvernele pot folosi instru­mentul inflaţiei pentru a acoperi o parte din datoria în monedă locală. În acest sens, gu­vernele acceptă o inflaţie mai mare. Primul semnal de acest gen a fost dat de Fed-ul american, cea mai importantă bancă centrală. Repre­zentanţii Fed au anunţat la sfârşitul lui august că sunt dispuşi să permită inflaţiei să crească peste normal pentru susţinerea eco­nomiei. Datoria publică din SUA este la cel mai înalt nivel de după Al Doilea Război Mondial.

„Atunci când datoria publică în moneda locală creşte, guvernele sunt tentate să accepte o inflaţie mai mare pentru reducerea datoriei şi plătesc acea datorie prin inflaţie. Un exemplu de manual este cel al Greciei, când, după aderarea la moneda euro, nu a mai putut folosi instrumentul inflaţiei pentru scăderea datoriei publice“, a mai spus Adrian Codîrlaşu. În cazul României datoria publică a ajuns la 431 mld. lei, adică 40% din PIB în iunie 2020, faţă de 35% din PIB, cât era la finalul lui 2019. Aproape jumătate din datorie este în moneda naţională -  210 mld. lei.  

„Prin inflaţie plătim practic datoria guvernamentală în lei, însă, încă nu cred că în România există acest impuls. Datoria publică este la un nivel redus, gestionabil. Suntem la 40% din PIB, probabil că vom ieşi din criză undeva la 50% din PIB ca nivel al datoriei publice, cu ce se va mai adăuga în 2021 şi 2022“, a mai spus Codîrlaşu.

Inflaţia a coborât în august 2020 până la 2,7%, de la 4% la începutul anului, când România avea una dintre cele mai galo­pan­te creşteri ale preţurilor din Uniunea Europeană.

Banca Naţională a României prog­nozează o inflaţie (IPC) de 2,7% până la finalul anului şi de 2,5% până la finalul anului 2021.

„În scenariul macroeconomic central BT ne aşteptăm la creşterea preţurilor de consum, pe indicele armonizat UE (IAPC – n. red.), cu un ritm mediu anual de 2.9% în perioada 2020-2022“, scriu economiştii BT, într-o informare a instituţiei.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.