România are o poziţie geostrategică de o importanţă sporită ca urmare a evoluţiilor recente din regiune, iar pentru a atrage mai mulţi investitori trebuie asigurat un mediu de afaceri stabil, predictabil şi cu aceleaşi reguli de joc pentru toţi jucătorii, dar trebuie să existe şi un guvern stabil şi un preşedinte care să susţină interesele României în acord cu guvernul, în viziunea Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham).
În condiţiile lipsei unui proiect de ţară pe termen lung, AmCham consideră că definirea unui model de dezvoltare economică, multigeneraţional, care să ghideze evoluţia socioeconomică a României, este o prioritate strategică a următorului mandat prezidenţial.
„Ca urmare a evoluţiilor recente din regiune, România are o poziţie geostrategică de importanţă sporită şi trebuie să fie percepută în continuare drept un stat stabil, coerent şi predictabil. Încrederea în ţara în care investeşti este foarte importantă. Trebuie să existe predictabilitate, stabilitate şi aceleaşi reguli pentru toţi jucătorii“, a declarat ieri Valeriu Nistor, preşedintele AmCham România.
România nu poate spera să genereze creştere economic sustenabilă, cu 2% mai repede decât media UE, anual, pentru reducerea decalajelor existente într-un orizont de timp rezonabil fără creşterea semnificativă a investiţiilor străine, a productivităţii muncii şi a numărului de tineri care intră anual în piaţa muncii, potrivit AmCham.
Organizaţia a realizat un set de recomandări „Priorităţi pentru România“, ediţia din acest an fiind adresată candidaţilor la alegerile prezidenţiale. Sectorul energetic, agricultura, sănătatea, educaţia, politica externă şi perspectiva macroeconomică sunt câteva dintre domeniile cuprinse în analiza AmCham.
Promovarea unui rol dinamic al României pe scena internaţională în noul context al interdependenţelor globale este condiţionată de stabilitatea politică internă şi de instituţii robuste şi eficiente, apreciază Nistor.
Nadia Crişan, membru în consiliul de conducere al AmCham, consideră că România poate atrage investitori, în contextul conflictelor din Ucraina, dacă în ianuarie va exista un guvern stabil şi un preşedinte care va susţine interesele României şi în acord cu Guvernul.
„Dacă în ianuarie investitorii văd un guvern stabil şi un preşedinte care va susţine interesele României, în perfect acord sau cât mai aproape de un acord cu Guvernul României, cred că putem discuta despre investiţii noi pe fondul acestor evoluţii din regiune.“
Ajutorul de stat din industria auto reprezintă un semnal important transmis investitorilor din sectorul autor fie pentru cei care sunt în Ucraina şi sunt într-o etapă de reevaluare, fie companiilor care au nevoie de extinderea capacităţii, în special producătorii de componente auto, susţine Crişan.
Ea a mai arătat că principalele cauze pentru care România nu are investitori mari strategici în agricultură, cu excepţia industriilor cărnii şi lactatelor, sunt lipsa cadastrului pentru terenuri şi evaziunea semnificativă din domeniu.
Sistemul educaţional trebuie restructurat şi adaptat la necesităţile economiei deoarece în prezent există discrepanţe între funcţionarea învăţământului şi nevoile pieţei, consideră Laurenţiu Dinu, membru în consiliul director al AmCham România şi editor coordonator al documentului „Priorităţi pentru România“. „Economia României este dominată de activităţi care nu au o valoare adăugată mare, ceea ce reprezintă o constrângere pentru creşterea PIB. Iar o treime din forţa de muncă aptă se află în sectorul agricol, unde valoarea adăugată este foarte mică.“
Principalele atuuri ale României sunt situaţia macroeconomică bună pe fondul unui grad scăzut de îndatorare publică, independenţa şi securitatea energetică fundamentată de accesul la resurse, mixul energetic echilibrat şi dezvoltarea sistemului energetic naţional, stabilitatea asigurată de ordinea constituţională şi statul de drept, legitimitatea oferită de sistemul democratic.
Pe de altă parte, scăderea populaţiei, procesul de îmbătrânire, deteriorarea nivelului de educaţie şi discrepanţele mari la nivel teritorial între regiuni şi mediul urban şi rural reprezintă provocări majore, în opinia AmCham.
Recomandările AmCham pentru candidaţii la preşedinţia României
+ Invităm preşedintele României să îşi asume un rol esenţial în promovarea reformei sistemului de sănătate într-o poziţie prioritară pe agenda de reforme structurale;
+ Iniţierea de programe naţionale de menţinere a tinerilor în România (prin crearea de noi locuri de muncă);
+ Reducerea birocraţiei pentru cetăţeni şi mediul de afaceri prin sprijinul acordat pentru simplificarea procesului şi procedurilor de luare a deciziilor;
+ Dezvoltarea „Laser Valley“ pentru creşterea impactului în economia reală al ELI-NP prin mobilizarea investiţiilor în domeniile conexe şi a dezvoltării infrastructurilor necesare în regiune;
+ Din perspectivă geoeconomică, România are şansa pivotării spre un statut de hub regional energetic (atragerea de investiţii în sectorul energetic);
+ Asigurarea coerenţei între strategia de dezvoltare a României (pe termen mediu şi lung) şi intervenţiile finanţate din fonduri europene (transport, comunicaţii, energie, mediu, agricultură);
+ Modificarea legislaţiei naţionale privind formaţiunile politice în sensul creşterii transparenţei modului de finanţare şi înfiinţarea unei autorităţi independente cu atribuţii în acest sens; verificarea transparentă a modului de finanţare a formaţiunilor politice;
+ Atragerea de resurse în economie, fără creşterea gradului public de îndatorare, în special prin creşterea atractivităţii ţării pentru ISD şi absorbţia fondurilor europene (îndeosebi pentru proiecte de infrastructură), şi orientarea structurii economice către activităţi cu valoare adăugată mare;
+ Dezvoltarea pieţei de capital prin continuarea privatizărilor companiilor existente şi a unor companii noi, susţinerea modificărilor legislaţiei specifice şi fiscale, care împiedică dezvoltarea pieţei, stimularea cererii interne din partea investitorilor individuali, precum şi instituţionali (fonduri de pensii), pentru ca valoarea de tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti să depăşească nivelul specific unei pieţe de frontieră şi să atingă performanţele unei pieţe emergente;
+ Creşterea calităţii sistemului educaţional şi a nivelului educaţional absolvit, precum şi consolidarea programelor de educaţie continuă;
+ Stimularea natalităţii, menţinerea în piaţa muncii a celor care au atins vârsta de pensionare, apţi şi dornici să muncească, atragerea selectivă a imigranţilor;
+ Definirea rolului statului în noul context al sectorului energetic, reforma şi consolidarea capacităţii administrative pentru îndeplinirea acestui rol într-o manieră credibilă şi predictibilă. Elaborarea, adoptarea prin consens politic şi implementarea strategiei energetice, integrate cu viziunea dezvoltării pe termen mediu şi lung şi evoluţia modelului de creştere economic;
+ Dezvoltarea infrastructurii necesare agriculturii (irigaţii, depozitare, transport), dezvoltarea lanţurilor de valoare şi a pieţelor agricole, precum şi a agriculturii ecologice;
+ Reforma administraţiei publice la nivel naţional pentru a evita fragmentarea procesului decizional, reducerea costurilor aferente unui aparat administrativ numeros şi eficienţă în utilizarea resurselor umane;
+ Asigurarea independenţei sistemului judiciar şi consolidarea capacităţii administrative a acestuia;
+ Respectarea calendarului de atingere a Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (MTO), respective deficit de 1,4% din PIB în 2015 şi păstrarea sa la un nivel similar;
+ Acomodarea noilor cheltuieli bugetare prin restructurarea cheltuielilor neeficiente, implementarea reformelor structurale şi printr-un sistem de taxare mai apropiat de cel european, orientat către creşterea veniturilor bugetare;
+ Reformarea sectorului public de cercetare-dezvoltare-inovare prin reogranizarea institutelor în jurul priorităţilor (smart) pentru atingerea masei critice, stimularea cercetării universitare.
