Intervenţia statului într-o economie de piaţă, bazată peprincipii capitaliste, pentru a preveni colapsul băncilor sau almarilor companii private este încă un amplu subiect de dezbatere laLondra, la doi ani de la falimentul istoric al băncii de investiţiiLehman Brothers, spune Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii laBucureşti.
Pentru salvarea Royal Bank of Scotland şi Lloyds Banking Group,guvernul britanic a cheltuit zeci de miliarde de lire sterline. Încazul RBS, totalul fondurilor publice injectate depăşeşte 40 demiliarde de lire sterline, ceea ce face din această bancă, prezentăprintr-o sucursală şi pe piaţa românească, una dintre cele maiajutate instituţii financiare la nivel mondial.
"Băncile sunt pentru economie precum arterele pentru corpuluman. Banii sunt sângele, iar dacă pierzi prea mult sânge, corpulare foarte mult de suferit. Guvernele au fost puse în faţa unordecizii foarte dificile: să lase băncile să intre în colaps riscândca întreaga economie să intre în colpas, sau să sprijine băncilepână când economia îşi va reveni. Marea Britanie a ales ce-a deadoua soluţie prin preluarea unei părţi din activele bancare. LaLondra, au loc dezbateri aprinse privind natura capitalismuluisprijinit de stat", a explicat Martin Harris, ambasadorul MariiBritanii la Bucureşti, de ce a fost nevoit statul britanic, care a"predat" ideile economiei de piaţă sute de ani, să facă ce nu afăcut niciodată în istoria sa, adică să salveze entităţi private.România a fost nevoită să închidă bănci şi companii de stat pepierderi în urmă cu 10 ani, pentru a respecta principiile economieide piaţă.
În prezent, statul britanic controlează 84% din capitalul RoyalBank of Scotland, în timp grupul Lloyds este controlat de statulbritanic în proporţie de 43%.
"Actuala criză este cea mai mare de la Marea Depresiune din1939. Criza trebuie rezolvată la nivel naţional, iar guvernulbritanic a răspuns crizei într-un mod în care se potriveştenaţiunii britanice. Găsirea unei soluţii la nivel internaţional aavut loc în cadrul întâlnirilor la nivel înalt dintre state, grupulG20 întrunit anul trecut la Londra, în timp ce statele din EuropaCentrală şi de Est s-au întâlnit la Viena", a continuatoficialul.
Investitorii britanici preferă AsiaRomâniei
România nu a fost niciodată una dintre priorităţileinvestiţionale ale Marii Britanii ale cărei interese s-au orientatîn special către statele din Asia, având în vedere trecutulimperialist în fostele colonii ale statului britanic. De exemplu,în 2008, din totalul investiţiilor străine directe de 49 miliardede euro atrase de România doar 1,5% provin din Marea Britanie încondiţiile în care primele trei locuri sunt ocupate de Austria,Olanda şi Germania.
"Pentru Marea Britanie, România nu este o piaţă tradiţională deinvestiţii. Cu toate acestea, pot să confirm că există interes dinpartea companiilor britanice să investească pe piaţa românească.Mai mult chiar, companiile româneşti sunt bine-venite săinvestească în Marea Britanie. Am fost recent într-o vizită laCluj-Napoca şi cred că toate administraţiile locale ar trebui săfie la fel de deschise pentru a atrage investiţii străine. Pentrucompaniile mici şi mijlocii din IT, Clujul poate deveni un fel deSilicon Valley al României", a afirmat ambasadorul.
După nemţi, şi britanicii aşteaptă statul român să-şi plăteascădatoriile
Într-o recentă vizită în România, cancelarul german AngelaMerkel a reclamat problemele pe care le întâmpină investitoriistrăini care au afaceri pe plan local.
Ea a cerut insistent statului român să-şi plătească datoriilecătre firmele germane şi a adăugat că investitorii germani i s-auplâns că, în privinţa atribuirii contractelor publice, lucrurile nusunt în regulă.
"Cancelarul german are dreptate. Pot spune că şi firmelebritanice au probleme în a-şi recupera banii de la statul român.Statul român trebuie să stabilească şi să respecte un calendar alplăţilor către companii, auditorii acestor companii trebuie să ştiecă acest calendar este respectat. În privinţa contractelor publice,cred că România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei şi săexternalizeze auditarea ofertelor", a mai adăugat el.
Pentru ambasadorul Marii Britanii exporturile reprezintă soluţiaieşirii din criză.
"Dacă economia este în recesiune, nu trebuie să ne bazăm pe osingură piaţă şi pe cererea internă. Trebuie să devenim mai buni laexporturi. Este foarte important pentru România ca ieşirea dincriză să aibă loc într-o situaţie mai bună decât cea în care eraatunci când a intrat. România, la fel ca toate statele europene,este într-o competiţie tot mai acerbă cu China, stat care a devenitlider în tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon", aconchis Martin Harris.
Despre Martin Harris
- s-a născut la Edinburgh, Scoţia, în anul 1969
- a preluat mandatul de ambasador în septembrie pentru 4 ani
- a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui TraianBăsescu îmbrăcat în kilt
- are un blog unde relatează despre vizitele sale în România
- a studiat la Cambridge University, unde a obţinut diploma delicenţă în istorie. Are un master în administraţie publică
- şi-a început cariera profesională în Ministerul britanic deExterne în 1991
- din 1999 până în 2003 a condus programul Regatului Unit pentrudezvoltare în Federaţia Rusă la Ambasada britanică la Moscova.
- a fost consilier al Guvernului britanic pe probleme legate deAfganistan, Pakistan, Rusia şi alte foste ţări sovietice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
