România a dezvoltat cadrul legislativ pentru urmărirea în justiţie a cazurilor de corupţie la nivel înalt şi pentru verificarea de către organisme independente a averilor, a eventualelor conflicte de interese şi a cazurilor de incompatibilitate în rândul funcţionarilor publici.
Înalţii funcţionari fac obiectul unor obligaţii stricte în materie de declarare a averilor, iar declaraţiile lor de avere sunt accesibile publicului.
Cu toate acestea, „sprijinul politic pentru cadrul de integritate actual, atât din punct de vedere legislativ, cât şi din punct de vedere instituţional, a fost inconsecvent”.
Observaţiile de mai sus sunt cuprinse în raportul Comisiei Europene privind corupţia în rândul tuturor celor 28 de membri ai Uniunii, dar publicităţii ieri. România rămâne unul dintre cele mai criticate state dintre membrii UE şi, în mod cu totul neobişnuit, Parlamentul României este ţinta principală a criticilor Bruxellesului.
Potrivit documentului citat, Parlamentul a dat dovadă de o lipsă de consecvenţă în luarea deciziilor referitoare la probleme de integritate, inclusiv în ceea ce priveşte acţiunile ulterioare deciziilor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) în situaţii de conflicte de interese şi de incompatibilitate. În plus, deciziile de ridicare a imunităţii adoptate de Parlament au fost, până în prezent, imprevizibile.
Corupţia, atât cea la scară mică, cât şi cea politică, rămâne o problemă sistemică în România, concluzionează documentul.
În timp ce unele reforme anticorupţie au fost continuate în ultimii ani, rezultatele lor s-au dovedit a fi instabile şi uşor reversibile.
S-au observat rezultate pozitive în urmărirea penală şi, mai recent, în judecarea unor cazuri de corupţie la nivel înalt, ca urmare a eforturilor unor organisme specializate de aplicare a legii, procurori şi judecători.
Totuşi, voinţa politică de a combate corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă de-a lungul timpului, spun specialiştii Comisiei Europene.
Aceleşi document notează că conflictele de interese şi favoritismul par a fi problemele cele mai recurente în ceea ce priveşte alocarea şi cheltuirea fondurilor publice din România.
„Modificările frecvente şi lipsa unor practici uniforme sau a unor orientări din partea instituţiilor în cauză reprezintă o sursă de incertitudine pentru părţile interesate. Aceste modificări succesive au generat, cel puţin, confuzie în ceea ce priveşte domeniul de aplicare a legislaţiei în materie de achiziţii publice în cazul întreprinderilor deţinute sau controlate de stat“, se arată în raport.
Totodată, Comisia Europeană atrage atenţia asupra faptului că utilizarea la nivel naţional a procedurii negociate fără publicarea unui anunţ de participare la licitaţie este cu mult peste media UE: 15% faţă de 5%.
Experţii europeni consideră că rata detectării şi notificării conflictelor de interese de către autorităţile responsabile de achiziţiile publice este destul de scăzută în comparaţie cu amploarea riscurilor reale legate de acest aspect.
Pe lângă observaţiile punctuale raportul evocă şi Eurobarometrului special din 2013 privind corupţia, în care 28 % din respondenţii români care au apelat la serviciile unor instituţii medicale publice au spus că în anul precedent au trebuit să efectueze o plată suplimentară sau să ofere un cadou sau o donaţie pe lângă onorariile oficiale. Acesta este cel mai ridicat procent din UE, cu mult peste media UE de 5 %. De asemenea, 81 % din întreprinderile din România au afirmat că favoritismul şi corupţia reprezintă un obstacol în calea concurenţei între întreprinderile din România (media UE: 73 %). 65 % din respondenţi considerau că pentru întreprinderea lor care îşi desfăşoară activitatea în România corupţia reprezenta o problemă (media UE: 43 %), în timp ce 64 % considerau că clientelismul şi nepotismul ridicau probleme similare (media UE: 41 %).
Observaţiile raportului
Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România.
Sunt necesare eforturi mai hotărâte pentru a combate cu eficacitate corupţia din cadrul sistemului judiciar şi al sistemului sanitar, precum şi în legătură cu achiziţiile publice.
Conflictele de interese şi favoritismul par a fi principalele probleme recurente în ceea ce priveşte alocarea şi cheltuirea fondurilor publice din România.
Utilizarea la nivel naţional a procedurii negociate fără publicarea unui anunţ de participare la licitaţie este cu mult peste media UE: 15% faţă de 5%.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
