Eveniment

Alexandra, copilul care şi-a anunţat moartea la 112. De ce nu a fost identificată de STS

Alexandra, copilul care şi-a anunţat moartea la 112. De...

Autor: Petriana Condrut

27.07.2019, 14:51 1040

Modernizări de milioane de euro la Serviciul de Telecomunicaţii, inclusiv pentru localizarea rapidă a apelurilor, şi cu toate acestea, a fost nevoie de 19 ore pentru ca autorităţile să ajungă, într-un oraş de 30.000 de oameni, la fata care sunase să ceară ajutorul. A fost prea târziu.

Era anul 2007, când Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României în cazul apelului de urgenţă 112.

"Atunci când se află în alte ţări ale UE, ca turişti sau în scopuri profesionale, cetăţenii europeni trebuie să se poată baza pe faptul că serviciile de urgenţă îi pot localiza de fiecare dată când formează numărul de urgenţă”, spunea la acea vreme Comisarul UE pentru Telecomunicaţii, Viviane Reding.

În celelalte state membre, în urmă cu 12 ani, localizarea apelantului se făcea în timp foarte scurt.

Este anul 2019, iar cazul din Caracal vine să demonstreze o realitate tristă. Nici măcar cei de pe teritoriul ţării nu se pot simţi în siguranţă pentru că localizarea se face aşa cum a arătat cazul Alexandrei.

Ce prevede legislaţia europeană în materie de telecomunicaţii: statele membre să se asigure că serviciile de urgenţă sunt accesibile gratuit, formând numărul de urgenţă unic european 112. Statele membre trebuie să garanteze, de asemenea, că operatorii de telecomunicaţii furnizează serviciilor de urgenţă informaţiile privind localizarea apelantului pentru apelurile către numărul 112, efectuate de pe telefoane fixe sau mobile.

La doi ani de la momentul declanşării procedurii de infringement, adică în anul 209, România anunţa forurile europene că serviciile de urgenţă au acces la informaţia de localizare, care le permite să repereze rapid victimele accidentelor, pentru toate apelurile.Aşa s-a luat decizia de închidere a procedurii.

Potrivit unui comunicat al ANCOM din noiembrie 2016, sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă poate stabili cu o mai bună acurateţe poziţia celor care solicită ajutor la numărul de urgenţă 112, inclusiv prin aflarea latitudinii şi longitudinii la care e apelantul.

STS a plătit 3 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de urgenţă 112. În spaţiul public a apărut inforrmaţia potrivit căreia consorţiul care s-a ocupat de modernizare cuprinde şi firme controlate de Sebastian Ghiţă.

Vineri seara, de la sediul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale eram informaţi tot despre investiţiile făcute.

"Este o preocupare constantă modernizarea acestui sistem şi îmbunătăţirea localizării apelurilor provenite din reţelele mobile. Procedura de modernizare a sistemului 112 din fonduri europene, unul dintre obiective e îmbunătăţirea facilităţilor de localizare la momentul apelării prin 112", a declarat Mariana Pop, purtător de cuvânt STS.

Şi atunci se pune întrebarea: Cum este posibil ca, după 10 ani de modernizări, un caz petrecut în mijlocul unui oraş de 30.000 de oameni, să arate că STS nu poate furniza prin sistemul 112 o localizare imediată şi sigură?

Alexandra, fata de 15 ani din Olt, dispărută miercuri, a reuşit să sune la 112 de trei ori, în cursul zilei de joi, şi să ofere detalii cu privire la locul unde este sechestrată şi cu privire la agresor. Cu toate acestea, Poliţia a transmis că STS a dat trei locaţii greşite, iar pentru a patra a fost cerut mandat de percheziţie noaptea la 3 şi s-a acţionat abia la 6 dimineaţa.

STS a transmis vineri, la ore bune de la solicitările presei, că: "STS nu identifică locul telefonului şi nici celula operatorului de telefonie prin care se efectuează apelul. Toate aceste informaţii sunt furnizate de către furnizorul reţelei publice mobile de telefonie la iniţierea apelului, sub forma unor sectoare de cerc şi sunt disponibile la nivelul operatorilor şi dispecerilor implicaţi în gestionarea cazului".

Acesta este al doilea caz, după accidentul aviatic din Apuseni, în care STS este acuzat că nu a oferit date concrete pentru salvarea victimelor. În Apuseni, în 2014, şi-au pierdut viaţa Aura Ion şi Adrian Iovan, după ce au supravieţuit prăbuşirii avionului, dar au îngheţaţi nefiind localizaţi la timp de către STS.

La acea vreme unul dintre motivele invocate a fost faptul că zona era greu accesibilă şi accidentul s-a petrecut în munţi. De această dată, tragedia a avut loc într-un oraş, iar casa era la drumul european 70.

Situaţia va fi discutată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de marţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO