Bogdan Putinică, 45 de ani, este de la 1 noiembrie noul director general al Microsoft România, o numire neaşteptată, având în vedere că el se consideră mai mult antreprenor. Bogdan Putinică a fost printre primii milionari din IT-ul românesc, atunci când în 2006 a vândut pentru prima dată o parte din compania IP Devel, pe care a fondat-o la începutul anilor 2000, grupului elveţian Adecco. Ulterior, Adecco împreună cu Bogdan Putinică au vândut toată compania grupului suedez de soluţii şi servicii software Enea Global Services.
Din 2012, a ocupat poziţii de top management în Enea, fiind şi senior vice president. El spune că a rămas în Enea pentru că suedezii i-au dat posibilitatea să facă intraprenoriat în cadrul companiei. Înainte să preia oficial poziţia de CEO al Microsoft, Bogdan Putinică a fost invitat la emisiunea VIAŢA TA E UN BUSINESS de la ALEPH BUSINESS, unde a vorbit despre cariera lui, dar şi despre cum a ajuns să fie recrutat de Microsoft.
Vedeţi interviul VIDEO pe Aleph Business (Minutul 13:55)
Faptul că ai devenit milionar atât de repede a fost un activ sau o povară?
În mod clar a fost un activ. Mie îmi place să spun că toată lumea poate să facă business cu bani în bancă, cu finanţare disponibilă, fără să te duci la bancă să pui garanţii, să aştepţi linii de credite, să iei credite cu dobânzi care sunt mai mari decât rata profitului. A fost un plus, da, mai ales pentru acea perioadă.
Câţi bani ai pierdut din celelalte afaceri?
Cred că undeva în jur de un milion de euro au fost fonduri investite, care nu au dus la nimic, s-au irosit, au demonstrat că nu produc lumină.
Tu ai terminat ASE (Facultatea de Finanţe şi Bănci), cum ai ajuns în IT?
În IT am ajuns datorită tatălui meu, care a venit acasă cu un calculator românesc. Vorbim de perioada 1989. Era un calculator cu o tehnologie destul de bună pentru vremea respectivă. Am avut acel calculator o săptămână la îndemână, fără niciun manual. După această săptămână în care am învăţat şi engleză, şi programare, şi limbajul basic în care funcţiona acel calculator, am început să fac mici programe.
Microbul mi-a intrat în vene, am început să fiu pasionat de calculatoare şi am învăţat să programez cu cartea şi creionul în mână, de la zero. Am intrat la Liceul de informatică Tudor Vianu, un incubator fenomenal pentru copii deştepţi. După ce am terminat liceul, mi-am spus, Bogdan, ştii cum să înveţi informatică, dacă vrei să te specializezi vei găsi o librărie, vei şti ce carte să iei şi vei şti cum să citeşti. Şi am spus, hai să facem altceva, să ne diversificăm şi am plecat spre ASE.
Te-ai dus la finanţe-bănci, dar nu ai vrut să fii bancher?
M-am dus la finanţe bănci ca să învăţ economie. Eram pasionat de Capital, era un ziar foarte bun. Îl cumpăram când eram student şi îl mâncam pe pâine, efectiv. M-a atras lumea businessului fără să ştiu ce înseamnă asta. La vremea respectivă nu era aşa ceva disponibil pentru studenţi, dar citeam şi acumulam cunoştinţe pe care le-am depozitat şi am format un fel de treaptă pe care am păşit mai târziu. Pentru mine, cariera de bancher nu a fost niciodată o opţiune. Am terminat ASE-ul cu o lucrare avansată, de risk management în domeniul bancar. O să mă întrebi de ce, pentru că a fost cel mai greu subiect pe care l-am găsit pe lista subiectelor de lucrare.
