♦ Pragul electoral este de 5% pentru partide şi de 8% pentru alianţele electorale cu doi membri ♦ Candidaţii independenţi intră în parlament dacă obţin un scor egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau senatori.
Au mai rămas mai puţin de 3 zile până la a noua rundă de alegeri legislative după Revoluţie. Candidaţii partidelor politice, alianţelor electorale sau candidaţii independenţi se bat pentru cele 329 de fotolii de deputat şi 136 de senator. Campania electorală, care a fost umbrită de pandemie, se va încheia cu 24 de ore înaintea de startul turului de scrutin.
Miza alegerilor legislative, pe lângă un loc în puterea legislativă a ţării, este şi formarea noului guvern. În condiţiile în care este foarte puţin probabil ca un partid să obţină mai mult de 50% din voturile cetăţenilor, noul guvern se va forma în jurul unei coaliţii de guvernare. Preşedintele ţării, care are primul cuvânt de spus în alegerea premierului, a anunţat că prima sa opţiune rămâne actualul premier liberal, Ludovic Orban.
Chiar dacă ştampila, la alegerile legislative, se pune în dreptul partidului, cetăţenii votează oameni. Partidele şi alianţele şi-au anunţat candidaţii şi listele se găsesc pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC), la secţiunea „candidaţi“, pentru fiecare circumscripţie electorală în parte. Pentru Bucureşti, de exemplu, lista PNL la senat este deschisă de Florin Cîţu, actualul ministru de finanţe. La Camera Deputaţilor liberalii merg cu Ludovic Orban ca primă opţiune. Lista PSD pentru Bucureşti este deschisă de Gabriela Firea, fostul primar al Capitalei, la Senat şi de Alexandru Rafila la Camera Deputaţilor, în vreme ce Alianţa USR-Plus merge la Senat cu Ştefan Pălărie în cap de listă şi cu Claudiu Năsui la Camera Deputaţilor.
Legea care reglementează tot ce aparţine de alegerile legislative, legea 208/2015 cu modificările ulterioare, menţionează că, pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să obţină un minim de 5% din voturile valabil exprimate sau cel puţin 20% în cel puţin 4 circumscripţii electorale (judeţe, de obicei). Această alternativă permite UDMR, de exemplu, care chiar dacă nu face 5% din voturile naţionale, să intre în Parlament cu voturile din Satu Mare, Mureş, Covasna şi Harghita, judeţe care în mod tradiţional votează cu acest partid în proporţie de peste 20%.
Pragul pentru alianţe electorale este de 8% pentru o alianţă electorală cu doi membri, la care se adaugă câte un punct procentual pentru fiecare membru în plus, însă fără a se depăşi 10% din totalul voturilor exprimate. Candidaţii independenţi intră în parlament dacă obţin un scor egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau senatori, adică un senator la 168.000 de locuitori şi un deputat la 73.000 de locuitori.
Calculul pragului electoral a făcut ca Pro România să absoarbă partidul lui Călin Popescu- Tăriceanu. Pe listele Pro România Bucureşti la Senat se regăseşte Călin Popescu-Tăriceanu, iar la Camera Deputaţilor Victor Ponta.
Pe de altă parte, USR-Plus apare tot ca o alianţă electorală pe site-ul BEC, în consecinţă va fi nevoie să obţină 8% din voturile alegătorilor pentru a intra în Parlament.
Deşi bătălia electorală ignoră pandemia, premiile cele mari ale alegerilor, componenţa legislativului şi executivului, s-ar putea să aibă un gust amar. Noul parlament şi noul guvern va trebui să facă faţă în primă fază crizei medicale, care a fost ignorată în această perioadă din cauza campaniei electorale, dar şi crizei economice, de asemenea, ignorată.
Pe plan economic, misiunea este grea. Chiar dacă partidele au promis că vor face în 4 ani câte nu au făcut în ultimii 30 de ani, iar banii, chiar şi o parte împrumutaţi, totuşi există, viitorul guvern, oricare va fi componenţa sa, trebuie să gestioneze şi o criză a bugetului de stat care nu mai poate fi ignorată începând cu 2021. Absorbţia fondurilor europene va fi de asemenea o încercare grea, în condiţiile în care, ca să acceseze toţi banii europeni, România trebuie să absoarbă fondurile la o viteză cel puţin de 3 ori mai mare decât în trecut.
