Alegerile parlamentare au loc duminică, 6 decembrie, pentru a noua oară după Revoluţie.
Au mai rămas mai puţin de două săptămâni până la finalul campaniei electorale, care precede alegerea viitoarei componenţe a Parlamentului României pentru următorii 4 ani. Lupta se dă pentru fotoliile din cadrul legislativului, dar şi pentru componenţa viitorului cabinet de miniştri. Cine se va afla în fruntea viitorului executiv ţine de alegerea electoratului: partidul care ia cel mai mare scor electoral trebuie să formeze o coaliţie de guvernare cu un alt partid, partide sau independenţi şi să dea componenţa viitorului guvern, în condiţiile cele mai probabile de a nu lua jumătate din voturi.
Tradiţional, premierul României este şi preşedintele partidului care a luat cele mai multe voturi la alegerile legislative. În 2016, când PSD a luat peste 40% din voturile alegătorilor la alegerile parlamentare, acest lucru nu s-a realizat din cauza incompatibilităţii preşedintelui PSD de la vremea aceea, Liviu Dragnea, care avea o condamnare penală definitivă. Cu toate acestea, Liviu Dragnea a fost conducătorul de facto al celor trei guverne social-democrate dintre 2016 şi 2019. Acest situaţie de fapt a dus până la demiterea propriului guvern prin moţiune de cenzură, când premierul Sorin Grindeanu a fost exclus din partid în urma unui conflict cu Liviu Dragnea. Acum Grindeanu alături de un alt premier social-democrat, Mihai Tudose, scos pe uşa din dos a partidului, sunt anunţaţi de PSD drept posibili premieri.
Ludovic Orban, preşedintele liberalilor şi actualul prim-ministru, este creditat cu cele mai multe şanse pentru fotoliul de premier şi după alegerile din 6 decembrie 2020. Acesta se bucură de susţinerea preşedintelui Klaus Iohannis, care a declarat public că prima sa opţiune pentru funcţia de prim-ministru este Ludovic Orban. Preşedintele are primul cuvânt pentru numirea premierului.
El înaintează Parlamentului o propunere de premier. În general, parlamentul nou ales merge după cum cântă preşedintele, pentru că este dulce poziţia de ales al puterii, deşi nici cea de opozant nu este de lepădat. În 2009, premierul demis Emil Boc a putut fi reinstalat la Palatul Victoria pentru că preşedintele Traian Băsescu, reales pentru al doilea mandat, l-a desemnat premier deşi, demis fiind, în toamna lui 2008, era limpede că el nu avea majoritate parlamentară. La fel ca atunci, cel care împarte mierea din borcan este preşedintele. Opţiunile sale sunt publice, iar luările lui de poziţie din ultima vreme nu lasă niciun dubiu asupra poziţiei pe care şi-o va exprima peste două săptămâni.
Ludovic Orban - Premierul PNL
► În vârstă de 57 de ani, este de profesie inginer. A absolvit Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Universităţii Transilvania (Braşov) în 1988 şi a mai urmat studiile postuniversitare ale Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA, facultate creată de Ion Iliescu, pentru a contracara Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, creată de Emil Constantinescu).
► Între 1988 şi 1991 a profesat ca inginer şi în 1991-1992 a fost redactor la un cotidian. A ocupat mai multe funcţii publice în cadrul autorităţilor locale şi centrale. Potrivit declaraţiei sale de avere, nu deţine terenuri, are o casă de 200 mp şi un autoturism din 2007.
► Are depozite bancare în valoare de 5.000 de euro şi un credit în valoare de 10.000 de euro. Este cursiv în limbile engleză şi franceză.
Dacian Cioloş - Premierul USR/PLUS
► (51 de ani) , copreşedintele USR-Plus şi prima opţiune a partidului pentru fotoliul de premier, este în prezent europarlamentar. Potrivit site-ului USR-Plus, el a absolvit Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj în 1994. Are un titlu de doctor în domeniul agricol, obţinut în Franţa. Este cursiv în engleză şi franceză.
► A fost premierul României în guvernul tehnocrat în 2015-2016 şi ministrul agriculturii în 2007-2008 în guvernarea Tăriceanu. A fost comisar european pentru agricultură şi consilier al preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.
► Potrivit declaraţiei sale de avere, are un teren de 1 hectar în Cluj, un apartament, o casă de vacanţă şi o casă. Are aproape 77.000 de euro în conturile bancare şi niciun credit.
Marcel Ciolacu - Premierul PSD
► (53 de ani), actualul preşedinte PSD, a declarat că nu şi-ar dori funcţia de premier, însă nu a precizat pe cine ar susţine PSD pentru fotoliul de premier.
► Ciolacu este licenţiat în drept la Universitatea Ecologică Bucureşti, o universitate privată aflată în mai multe scandaluri (fabrică de diplome) în ceea ce priveşte acreditarea. A absolvit studiile în 1995 şi din 1996 a lucrat în administraţia locală a Buzăului, pe un post de consilier local, potrivit CV-ului său publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor.
► A ocupat mai multe funcţii în administraţia locală din Buzău, printre care şi cea de viceprimar. A urmat mai multe cursuri de formare postuniversitară şi a absolvit un master la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice (SNSPA) în 2012. Nu-i sunt cunoscute competenţele lingvistice. Deţine două terenuri şi două apartamente în municipiul Buzău, are depozite bancare în valoare de aproximativ 25.000 de euro şi credite în valoare de peste 70.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul Camerei Deputaţilor.
Victor Ponta - Premierul PRO România
► ((48 de ani), preşedintele Pro România, a absolvit în 1995 cursurile Facultăţii de Drept în cadrul Universităţii din Bucureşti. Doctoratul obţinut în drept în 2003 i-a fost anulat definitiv prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe motiv de plagiere în acest an.
► (Este deputat în Parlamentul României din 2004 şi a fost premier al României între 2012 şi 2015. A fost sprijinit puternic în carieră de Adrian Năstase, premierul din 2000-2004, condamnat apoi la închisoare pentru corupţie. Ponta este cursiv în engleză şi franceză. Potrivit declaraţiei sale de avere deţine, împreună cu soţia, două terenuri, două apartamente, două case de vacanţă şi peste 180.000 de euro depozite bancare.
