Eveniment

Alegeri locale: Cum au evoluat regiunile de dezvoltare în ultimul deceniu. Aderarea la UE nu a micşorat decalajul între regiuni, ci l-a majorat. Alocarea pe criterii discutabile a banilor publici a menţinut unele regiuni ale României în poziţia economică de acum 13 ani, de când România a aderat la UE

Alegeri locale: Cum au evoluat regiunile de dezvoltare...

Autor: Iulian Anghel

26.09.2020, 12:19 754

Un studiu de săptămâna tre­cută arăta că, la 30 de ani de la reunificare, Germania de Est încă mai are de recuperat pentru a ajunge la nivelul Germaniei de Vest şi asta în ciuda celor 1.500 de miliarde de euro, bani investiţi doar pentru sprijinirea noilor landuri. Pentru România, lipsită de resursele Germaniei, aderarea la UE ar fi trebuit să însemne chiar acea «taxă specială» pe care germanii o plătesc pentru reconstrucţia estului. Însă, deşi în România au intrat, de la aderare până astăzi, 60 mld. euro, cu balanţa netă pozitivă de 40 mld. euro (20 mld. euro a în­semnat contribuţia României la UE), aştep­tata convergenţă nu se produce. Regiu­nile sărace au rămas sărace şi, mai degrabă, cele care au avansat sunt regiunile bogate – desigur, cu ce înseamnă bogăţia pentru România.

În anul aderării României la UE, fostul comisar european pentru dezvoltare, Danuta Hubner, aflată în România, şi-a făcut curaj să meargă cu maşina, de la Bucureşti la Sibiu, pe traseul Văii Oltului: şase ore în cap. Primar al Sibiului era actualul preşedinte Klaus Iohannis. Într-o conferinţă de presă comună, cei doi demnitari au vorbit despre importanţa fondurilor europene, despre sprijinul esenţial al acestora pentru eliminarea decalajelor dintre regiunile României.

Danuta Hubner a fost întrebată de reporterul ZF dacă nu cumva – fără a se pune în discuţie importanţa fondurilor Uniunii – nu există şi temerea ca banii UE să adâncească decalajul dintre regiuni, în loc să-l reducă, având în vedere că unii vor putea să se mişte mai repede, iar alţii vor sta pe loc. Comisarul a răspuns că, nici vorbă: Comisia va veghea ca acest lucru să nu se întâmple, pentru că de aceea este comisie şi de aceea a angajat atâţia experţi.

La 12 ani de atunci, două lucruri s-au întâmplat: fostul comisar a ajuns membru al Parlamentului European, iar fostul primar al Sibiului, preşedinte al României. Un singur lucru nu s-a mişcat: şoseaua Văii Oltului, aceeaşi azi, ca acum 13 ani.

Statisticile, oricât de contestate uneori, sunt indispensabile unei analize, chiar rudimentară. România a avansat, de la un PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare, indice ce elimină diferenţa de preţuri între ţări) de 52% din media UE în 2009, la 69%, anul trecut. Un salt de 33% pentru ţară, în ansamblul ei. Dar regiunea Nord – Est (judeţele din nordul Moldovei) au rămas îngheţate. Indicele de disparitate dintre Nord - Est şi media ţării era, în 2009 de 62,6%. Anul trecut a fost de 62,5%. Adică o depreciere. Chiar minusculă, de 0,15%, dar o depreciere, o majorare a decalajului.Ţara merge înainte şi Moldova odată cu ea, nu încape discuţie. Totuşi, în loc să se apropie de media ţării – prin dezvoltare proprie, nu prin blocarea dezvoltării altora - Moldova este ţintuită, din punctul de vedere al convergenţei economice, la nivelul de acum peste un deceniu. Indicele disparităţii salariale era, în Moldova, în 2009, de 87% faţă de media pe economie. Anul trecut a fost de 88%. O apreciere de decalaj pe 1,1%. Ţara, pe ansamblu, a recuperat faţă de media UE (PIB/PPS) 33%, iar Moldova a recuperat faţă de ţară 1,1%. Regiunea Olteniei avea un indice de disparitate, în 2009, de 78,8% faţă de media naţională, care s-a adâncit la 74,9% anul trecut. La salarii, Oltenia a pierdut de la 99,9% (în 2009) faţă de media naţională, până la 89%, anul trecut. La fel, în Sud-Muntenia, indicele salarial a scăzut de la 90%, faţă de media naţională, la 85% anul trecut.

La polul opus, Bucureştiul se menţine sus, şi scade uşor pe măsură ce alte regiuni cresc. Indicele de disparitate era, în 2009, de 221,7% faţă de media naţională, acum este de 221,5%. Cresc regiunile de vest unde s-a investit, unde s-au dus toţi banii pentru autostrăzi. În regiunea Vest, salariile au avansat de la 88% faţă de media naţională, în 2009, la 97% anul trecut.

Diferenţele dintre regiuni cresc. Aceasta nu se mai cheamă «recuperarea decalajelor».

Aceasta ar fi trebuit să fie o temă de dezbatere în această cămpanie. Şi nu este.­

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO